Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din cauza intărzierii plăţilor contractuale de către mai multe unităţi de stat, aproximativ 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii au dat faliment in 2006.
Din cauza intărzierii plăţilor contractuale de către mai multe unităţi de stat, aproximativ 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii au dat faliment in 2006.
Instituţiile de stat din Romănia nu respectă contractele semnate chiar de ele. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, in 2006, circa 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii au ajuns in faliment, deoarece unităţile de stat cu care aveau contracte nu au respectat prevederile contractuale şi au intărziat plăţile. Respectivele plăţi trebuiau făcute pentru serviciile prestate sau bunurile livrate. Printre unităţile de stat incriminate se află universităţi, şcoli, inchisori. Nicolescu a precizat că la cele 20.000 de IMM-uri ce au ajuns la faliment din cauza intărzierii plăţilor din partea unor unităţi de stat se mai adaugă alte 10.000, care au avut aceeaşi soartă din cauza altor intreprinderi mici şi mijlocii. "Numărul de 30.000 este cu atăt mai important cu căt 30.000 este sporul de intreprinderi mici şi mijlocii pentru anul 2006", a completat Nicolescu, afirmănd că numărul micilor intreprinderi ar fi fost mult mai mare dacă instituţiile de stat işi respectau obligaţiile. "Anul trecut IMM-urile au angajat incă 150.000 de oameni, in timp ce marile intreprinderi au concediat 80.000", a mai spus Nicolescu.
PROBLEME. Dar acestea nu sunt singurele semne de intrebare ridicate de micii intreprinzători. Nicolescu a mai precizat că există patru priorităţi ale Consiliului pentru IMM-uri. Primul vizează respectarea de către Guvern a promisiunilor făcute in 2004, şi anume de a aloca 0,4% din Produsul Intern Brut pentru micile intreprinderi in bugetul de pe 2008. Consiliul a mai propus şi un proiect de lege pentru creşterea transparenţei in procesul de autorizare a IMM-urilor. O altă situaţie descrisă este existenţa a peste 40 de situaţii in care se solicită "avize duble", adică acelaşi aviz sau autorizaţie, dar cerut de mai multe ori de către diferite instituţii. Următoarele două priorităţi sunt parteneriate public-private pentru pregătirea accesării de fonduri europene, dar şi reactualizarea de către ministerul pentru IMM-uri a strategiei sale referitoare la acestea.
Instituţiile de stat din Romănia nu respectă contractele semnate chiar de ele. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, in 2006, circa 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii au ajuns in faliment, deoarece unităţile de stat cu care aveau contracte nu au respectat prevederile contractuale şi au intărziat plăţile. Respectivele plăţi trebuiau făcute pentru serviciile prestate sau bunurile livrate. Printre unităţile de stat incriminate se află universităţi, şcoli, inchisori. Nicolescu a precizat că la cele 20.000 de IMM-uri ce au ajuns la faliment din cauza intărzierii plăţilor din partea unor unităţi de stat se mai adaugă alte 10.000, care au avut aceeaşi soartă din cauza altor intreprinderi mici şi mijlocii. "Numărul de 30.000 este cu atăt mai important cu căt 30.000 este sporul de intreprinderi mici şi mijlocii pentru anul 2006", a completat Nicolescu, afirmănd că numărul micilor intreprinderi ar fi fost mult mai mare dacă instituţiile de stat işi respectau obligaţiile. "Anul trecut IMM-urile au angajat incă 150.000 de oameni, in timp ce marile intreprinderi au concediat 80.000", a mai spus Nicolescu.
PROBLEME. Dar acestea nu sunt singurele semne de intrebare ridicate de micii intreprinzători. Nicolescu a mai precizat că există patru priorităţi ale Consiliului pentru IMM-uri. Primul vizează respectarea de către Guvern a promisiunilor făcute in 2004, şi anume de a aloca 0,4% din Produsul Intern Brut pentru micile intreprinderi in bugetul de pe 2008. Consiliul a mai propus şi un proiect de lege pentru creşterea transparenţei in procesul de autorizare a IMM-urilor. O altă situaţie descrisă este existenţa a peste 40 de situaţii in care se solicită "avize duble", adică acelaşi aviz sau autorizaţie, dar cerut de mai multe ori de către diferite instituţii. Următoarele două priorităţi sunt parteneriate public-private pentru pregătirea accesării de fonduri europene, dar şi reactualizarea de către ministerul pentru IMM-uri a strategiei sale referitoare la acestea.
Nu da şpagă
Csaka Jozsef, director in cadrul Direcţiei pentru IMM-uri din cadrul ministerului de resort, a precizat că, dacă intreprinzătorii n-ar mai da bani sau alte bunuri, corupţia s-ar reduce cu 50% in sector. Neculai Viţelaru, vicepreşedintele Consiliului pentru IMM-uri, a completat că nu este normal ca angajaţii ministerului de finanţe care controlează micile intreprinderi să ia anumite procente din amenzile date, pentru că acest fapt duce la abuzuri. Referitor la procedura greoaie de obţinere a avizelor, Csaka a menţionat că, dacă nu se primeşte un răspuns intr-o anumită perioadă de la o instituţie, ar fi normal ca atunci să se considere că avizul este primit automat.
