Companiile româneşti din industrie încep să fie afectate de creşterea preţurilor la metale pe bursele internaţionale, deoarece ţara noastră realizează produse cu valoare adaugată mică, iar firmele locale sunt dependente de comenzile externe, relevă o analiză efectuată de Jurnalul Naţional.
"Orice ţară dezvoltată este legată strict de consumul de metal. În România creşte preţul la oţelul beton, unde cererea nu este deloc mare", ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile producţiei industriale au crescut în ianuarie 2011 cu 10% faţă de ianuarie 2010 şi cu 1,3% comparativ cu luna decembrie 2010. Dacă ne luăm după datele Eurostat, media creşterii preţurilor în Uniunea Europeană este de 6,5%, România fiind pe locul al şaselea, cu o scumpire de 8,4%, peste media comunitară.
Efectele sunt vizibile deja în ţara noastră: potrivit Asociaţiei Mondiale a Oţelului, producţia de oţel a scăzut în România în luna februarie la 200.000 de tone metrice, de la un nivel precedent de 220.000 în ianuarie. Scăderea este vizibilă şi la nivel mondial, de la 127 milioane de tone la 116,5 milioane de tone. De asemenea, tona de cupru a ajuns pe bursele internaţionale la aproape 10.000 de dolari, după ce în urmă cu doi ani, când criza a măturat lumea, ajunsese la 2.700 de dolari. Nici în cazul aluminiului situaţia nu e altfel, tranzacţionându-se pe Bursa de Metale de la Londra la 2.590 de dolari tona. Potrivit unui comunicat al Alro, anul trecut preţul era 2.450 de dolari/tonă, în comparaţie cu maximul de circa 2.200 de dolari pe tonă în 2009. Mai mult, în 2010, preţul nu a scăzut sub 1.800 de dolari pe tonă, în timp ce în 2009 acesta a ajuns un minim de 1.600 de dolari pe tonă. Aluminiul şi cuprul sunt folosite la realizarea de cabluri sau în producţia de automobile, ca şi oţelul. "Totul se scumpeşte", declara recent într-o conferinţă de presă Gheorghe Dobra, directorul Alro. România este pe deplin lovită de aceste scumpiri, având în vedere că printre marii noştri exportatori se află companii dependente de mari cantităţi de metale, precum Dacia, Daewoo Mangalia Heay Industries, sau producătorii de subansambluri auto Renault Industrie Roumanie, Lisa Draexlmaier, Compa Sibiu, Autoliv, Delphi Packard ori Shaeffler. Dar dacă pentru unele companii din industria metalurgică, ca Alro, sau siderurgică, precum ArcelorMittal sau Mechel, creşterea cotaţiilor bursiere este o veste bună, deoarece îşi cresc profitul sau ajung pe plus, societăţile care folosesc produsele lor, precum Dacia, TMK Artrom, Doosan IMGB sau şantierele navale, simt presiunea preţurilor.
În primii zece exportatori ai României, şase sunt conectaţi la industria auto, trei sunt din domeniul energetic, iar o companie este din IT. Exportatorii din industrie mai sunt afectaţi şi de aprecierea leului faţă de euro şi dolar. Spre exemplu, un model Logan de 1,2 litri costa în 3 martie 26.475,63 lei, iar în euro reveneau 6.250 unităţi. În 30 martie, acelaşi model costa 25.793,75 lei, o reducere de circa 600 de lei la acelaşi preţ în euro. Nu toată economia este afectată unitar însă. "În licitaţiile recente nu ne-am confruntat cu fenomenul acesta. Ce o să fie pentru viitor rămâne de văzut. Încă e recesiune, e acerbă lupta între furnizori, iar nivelul de competiţie ne fereşte de astfel de şocuri de preţ. Noi avem de regulă lucrări de investiţii în continuarea celor din anii trecuţi, iar pentru altele problemele sunt de altă natură: avize de mediu, terenuri. Există o influenţă, dar e nesemnificativă şi îi putem face faţă", ne-a declarat şi Răzvan Purdilă, directorul de dezvoltare al Transelectrica.
Concomitent, marii exportatori devin şi victime ale propriului succes. Angajaţii Dacia au obţinut la începutul lunii martie o creştere salarială de 260 lei, reprezentând 13%, în urma unor discuţii de o lună între reprezentanţii companiei şi sindicalişti. De asemenea, la ArcelorMittal Galaţi, conducerea a semnat cu sindicatele un nou contract colectiv de muncă, ce prevede majorări salariale de 8%.