Industria lânii și a prelucrării pieilor, pe "Drumul Mătăsii"

Acolo unde nu mai ai industrie, materia primă nu mai este de folos. Este o lege a economiei de piață. Așa s-a întâmplat și în România. Prăpădul de după 1990, care a dus la dispariția multor fabrici de confecții, ateliere de covoare, tăbăcării şi blănării a avut efect de domino.

Ciobanii aruncă pieile și lâna

Cei mai loviți au fost ciobanii. Dacă înainte de 1989 mergeau la tăbăcării cu maşinile pentru a descărca blănurile, lâna și pieile, acum aproape că nu mai au unde să le predea. Piaşa este dominată de samsarii turci. Dar, chiar și așa, mulți crescători rămân în bătătură cu ele și, de ciudă, de multe ori le aruncă sau le dau foc. Nicolae Cioranu, președinte Romovis, spune că ciobanii sunt doar crescători, ei nu pot face pe comercianții. "Păi, înainte de '89 veneau ei și îți luau lâna de acasă, chiar dacă era amestecată cu balegă!

Citat

Pieile erau acum cinci ani 25-30 lei una, acum dacă le dăm la patru lei. Noi nici nu ne scoatem tunsul oii, pentru că un tuns ajunge pe la 4-5 lei- Nicolae Cioranu, preşedinte Romovis

Intre linii

În România sunt 10 milioane de oi. De la fiecare oaie ies, în medie, două kilograme de lână, ceea ce înseamnă 10.000 de tone de lână anual. Lâna țurcană este maximum 2 lei/ kg, iar de la o oaie scoți două kilograme. Lâna merinos este mai scumpă, ajunge la 5 lei/kg.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Tăbăcarii, ultimii mohicani

În tăbăcăria din Jilava, de lângă Bucureşti, 99,9% din pieile și blănurile ajunse acolo sunt românești. Patronul Dorel Axinte, care este și președintele Asociației Producătorilor de Piele și Blană din România, spune că la nivel național mai sunt în jur de 18 tăbăcării mari, și multe dintre ele folosesc materie primă românească. "Doar Europa și Statele Unite au liber la export de piele crudă. În rest sunt restricții. Să știți că ciobanii nu știu, dar România și exportă piele și blană ca materie primă. Apoi ne trezim pe piața din România cu produse făcute în Turcia din materie primă românească", ne-a declarat Dorel Axinte.

În lumi paralele

Gheorghe Bostacă, director executiv al Patronatului, spune că la nivel mondial este mare nevoie de piele, lână, blană.

"Degeaba se plâng ciobanii. E un vaiet mioritic. Italia, Turcia cumpără materie primă, China și India o absorb imediat. Aici e vorba de cum ne organizăm”- Gheorghe Bostacă, Asociației Producătorilor de Piele și Blană

Pe de altă parte, Axinte Dorel spune că speculanții sunt în floare pe palierul acesta. De multe ori, samasarii antamează marfă la abatoare pentru cumpărători chinezi, în detrimentul tăbăcăriilor autohtone. "China subvenționează atât importul de materie primă, cât și produsul finit exportat în Europa. Să nu mai spunem că tot chinezii vin în vamă cu produse care sunt declarate ca valoare mult sub valoarea reală. Și atunci, cum să te lupți cu ei! A intrat ANAF-ul peste ei anul trecut, s-au luat măsuri, dar problema nu a dispărut în totalitate", potrivit lui Axinte Dorel. Tăbăcăria din Jilava exportă mai mult de jumătate din producție în Italia. Are peste 300 de sortimente de piele românească, iar prețurile, fără TVA, variază între 90 şi 190 lei mp.