Infiintarea "micului Renel” se discuta miercuri

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va supune formarea companiei energetice integrate aprobarii Executivului in sedinta de Guvern din aceasta saptamina.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va supune formarea companiei energetice integrate aprobării Executivului în şedinţa de Guvern din această săptămînă.

AVAS a anunţat duminică seara într-un comunicat avantajele înfiinţării unei astfel de companii integrate. Instituţia susţine că viitoarea structură corespunde tendinţelor europene în domeniu, de fuziune pe verticală a companiilor energetice, de la exploatarea materiei prime şi producţia energiei electrice la furnizarea şi distribuţia acesteia. Dintre avantaje, AVAS spune că anvergura regională va aduce un control mai bun al costurilor, creşterea tranzacţiilor de pe OPCOM, operatorul pieţei de electricitate cu 7-8 puncte procentuale, la circa 30%. În plus, compania va avea un rating ridicat, ceea ce i-ar permite să contracteze credite ridicate în condiţii avantajoase pentru retehnologizare şi alte investiţii greenfield. Conform comunicatului AVAS, Ioan Dan Gheorghiu, preşedintele Federaţiei Patronale Energetice,  înfiinţarea Companiei Naţionale Electrice, ca o soluţie viabilă pentru competitivitatea sectorului de profil.

Conform proiectului elaborat de AVAS, instituţia va prelua de la Ministerul Economiei şi Finanţelor un număr de 361,98 milioane de acţiuni ale Hidroelectrica, în valoare de zece lei fiecare. Cu aceste acţiuni, AVAS va majora în natură capitalul social al companiei Electrica. Tot în natură, AVAS va trebui să majoreze capitalul Electrica şi cu acţiunile complexurilor energetice Turceni şi Rovinari. În schimbul acţiunilor la producători, Electrica va emite noi acţiuni, ce vor reveni AVAS. Instituţia este acţionarul majoritar al Electrica şi al celor dou1 complexuri. În schimb, acţionarul majoritar al Hidroelectrica este Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), cu 80% din titluri. În componenţa companiei vor mai intra şi cele trei filiale de furnizare şi distribuţie a energiei electrice rămase neprivatizate (Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Nord şi Electrica Transilvania Sud) şi filiala de mentenanţă, Electrica Serv.

Problema Fondului Proprietatea

AVAS mai trebuie să calculeze şi care va fi numărul de acţiuni ce vor reveni Fondului Proprietatea (FP), deoarece acesta deţine acţiuni şi la Hidroelectrica, şi la cele două complexuri energetice, dar şi la filialele Electrica. Astfel, FP deţine 22% la Electrica Muntenia Nord Distribuţie, Electrica Muntenia Nord Furnizare, Electrica Transilvania Nord Distribuţie, Electrica Muntenia Nord Furnizare. La Hidroelectrica, FP deţine 19,94%, un procent de 24,9% din complexul Turceni şi 23,7% din complexul energetic Rovinari.

Holding sau nu?

Discuţiile privind compania integrată mai prezintă şi aspectul de holding sau nu al noii structuri. Astfel, Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor spunea recent că România nu are o lege a holdingului şi că ministerul Justiţiei ar trebui să prezinte un astfel de proiect. Mai exact, o astfel de lege ar fi necesară pentru ca societăţile din companie să nu dea contracte directe la preţuri mici propriilor unităţi, şi deci, astfel Hidroelectrica să nu ajungă să subvenţioneze celelalte unităţi iar tranzacţiile să ocolească OPCOM. Premierul Călin Popescu Tăriceanu anunţa la lansarea proiectului companiei integrate că în 2009 aceasta va lista pe Bursa de Valori Bucureşti un pachet minoritar de acţiuni, urmînd ca în anii următori să aibă loc mai multe oferte, astfel încît statul să ajungă acţionar minoritar, cu 30-50% din acţiuni.  Recent, sindicaliştii de la Hidroelectrica au mai anunţat că nu sînt de acord cu formarea companiei integrate deoarece astfel s-ar urmări, de fapt, privatizarea ca active a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, şi cel mai ieftin.

Refuz de la Banca Mondială

Pe lîngă protestele sindicaliştilor de la Hidroelectrica, Banca Mondială a anunţat clar de mai multe ori că nu este de acord cu proiectul, deoarece oricum statul controlează toţi producătorii de energie de pe piaţă. "România nu are nevoie de un astfel de holding pentru a avea o prezenţă importantă în sectorul energiei. Guvernul are o poziţie suficient de puternică pe piaţa producţiei de energie prin Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, companii care acoperă aproape 50% din producţia internă de energie”, a declarat recent Doina Vişa, reprezentantul Băncii Mondiale în România. Şi Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Amenajării şi Folodirii Resurselor de Energie (IRE) este împotriva formării "campionului naţional”. El spune că Guvernul a integrat în structură cele mai profitabile şi mai ieftine companii, rămînînd pe afară cei mai scumpi, care nu vor mai avea cum să realizeze investiţiile de mediu.

Investitorii vor fi alungaţi

Mai exact, Constantinescu spune că  această companie integrată va speria posibilii investitori de pe piaţă deoarece Electrica va avea 10.030 MW instalaţi din cei 15.000 MW instalaţi la nivel naţional. Cum investitorii nu se vor mai înghesui să intre pe piaţa noastră, societăţile rămase în afara companiei vor fi practic, condamnate la dispariţie. Cu excepţia Nuclearelectrica, ce are în proiect realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă, vor rămîne pe afară unităţile cele mai scumpe şi care au nevoie de investiţii foarte mari: Termoelectrica, Elcen, Electrocentrale Deva, Complexul Energetic Craiova. De acestea sînt dependenţi alţi jucători ce au nevoie de mari investiţii, şi anume Compania Naţională a Huilei (CNH) şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).

Conform studiului KPMG, compania va deţine 6.335 MW ai Hidroelectrica, 1.650 MW de la Turceni, 1.320 MW ai complexului Rovinari şi va trebui să facă investiţii greenfield (de la zero- nr) în 1.725 MW, din care 1.000 MW în centrala de pompaj de la Tarniţa şi 300 MW în centrale pe biomasă, 100 MW în turbine eoliene, 50 MW în microhidrocentrale şi alţi 300 MW într-o centrală pe gaze naturale. Compania energetică integrată va avea o valoare cuprinsă între 20 şi 24 miliarde de euro şi o profitabilitate ridicată, care va creşte progresiv şi va ajunge în 2012, potrivit autorităţilor, la 800 de milioane de euro.