Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autostrăzi, căi ferate, hidrocentrale, spitale, şcoli, infrastructură pentru transportul energiei regenerabile sau chiar organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020 sunt destinaţiile prioritare ale investiţiilor publice propuse de oamenii de afaceri şi de analişti. Poate că opţiunile nu par noi. De altfel, nici nu sunt, un semn că perioada ultimilor 22 de ani nu a fost suficientă pentru a moderniza România. În acelaşi timp cu prioritizarea acestor investiţii, atât analiştii, cât şi oamenii de afaceri mai susţin la unison un aspect: eliminarea risipei de bani publici.
DIALOGUL SURZILOR: oamenii de afaceri recomandă, guvernanţii îşi văd de ale lor
Anul 2012 a adus pe frontul investiţiilor publice două veşti: una bună şi una mai puţin bună. Să începem cu ultima: pe fondul unei absorbţii modeste a fondurilor europene, la rectificarea bugetară din august, cheltuielile de investiţii – care includ cheltuielile de capital din surse proprii, cele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cele legate de programele cu finanţare rambursabilă şi alte transferuri de natura investiţiilor – au fost ajustate cu 2,07 miliarde de lei. Pe date brute, care includ şi impactul swap-urilor, scăderea este de aproximativ un miliard lei. Astfel, nivelul cheltuielilor de investiţii pentru 2012 a scăzut la 36,4 miliarde de lei.
„Tăierea investiţiilor înseamnă că pe termen scurt se poate echilibra deficitul bugetar, dar pe termen lung este pusă în primejdie creşterea economică şi competitivitatea României. Dar cine se uită la lucruri pe termen lung, când ziua de mâine este cea care ne doare cel mai mult? Mai ales că nu avem nici acum - deşi de 20 de ani toţi miniştrii de finanţe critică predecesorii lor şi spun că ei vor fi primii care vor face asta - un buget multianual bazat pe proiecte de investiţii clare. Dimpotrivă, la nivel de stat investiţiile par că se fac «după nevoi de moment» şi fără a se gândi nimeni cum se vor asigura sumele necesare pentru finalizarea proiectelor demarate, în anii următori. Şi, de obicei, în anii următori se taie respectivele sume şi, tot de obicei, pornesc alte investiţii care şi ele rămân neterminate”, spune analistul Dragoş Cabat, managing partner al companiei de consultanţă eFin.
Citeste despre cum s-au risipit banii de investiţii
Citeste si
Vrei să învingi criza? Demarează Cât mai multe afaceri!
JOBURI ÎN STRĂINĂTATE: Vezi salariile oferite
Care este orasul din Romania unde BMW ar putea sa deschida o noua fabrica
