Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat ieri că se creează foarte multe confuzii în cadrul dezbaterilor economice, iar trivialitatea care le caracterizează este extrem de periculoasă şi trebuie să înceteze.
"Sunt foarte multe confuzii. Societatea românească are nevoie mai mult ca oricând de dezbateri profesioniste şi trebuie să facem eforturi pentru a le traduce într-un limbaj mai accesibil. Nu trebuie să continue trivialitatea dezbaterilor economice. Este un lucru extrem de periculos", a spus Isărescu, la seminar organizat la BNR.
El a afirmat că trebuie iniţiată o ofensivă pentru "a repune în drepturi" problemele financiare şi economice, pentru că altfel punctele de vedere ale economiştilor şi ale finanţiştilor vor fi în mare măsură pe lângă subiectul economic şi financiar. "Ne revine sarcina nouă, economiştilor şi finanţiştilor, să fim mai vocali. Avem însă un mare dezavantaj, nu putem să facem rating", a explicat Isărescu.
Afirmaţiile guvernatorului BNR vin după ce a urmărit o dezbatere televizată în care s-a exprimat indignarea că a crescut rezerva BNR. "Aşa o pacoste pe capul României, că ne-a crescut rezerva", a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că rezerva valutară asigură stabilitatea financiară, precum şi stabilitatea cursului de schimb. "Noţiunea aceasta de stabilitate pare un dat, dar e la fel ca sănătatea, începi să îţi dai seama ce importantă e când n-o mai ai", a mai spus Isărescu. La 31 mai 2010, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 31,989 miliarde euro.
Mai mulţi politicieni au invocat folosirea reurselor din la rezerva BNR pentru a se evita tăierea pensiilor şi salariilor. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a avertizat şi el asupra pericolului ca Guvernul să fie obligat să folosească rezerva Băncii Naţionale pentru se evita tăierea pensiilor şi salariilor. "Să ne ferească Dumnezeu să ajungem la aşa ceva", a spus Vlădescu, la un post de televiziune, întrebat despre posibilitatea utilizării rezervei valutare a Băncii Centrale, pentru acoperirea dificitului bugetar şi compensarea măsurilor de tăiere cu 15 la sută a pensiilor şi cu 25 la sută a salariilor în sectorul public.
Împrumutul contractat de România de la organismele internaţionale are ca principal scop menţinerea la un nivel confortabil a rezervei valutare şi păstrarea stabilităţii leului, dar o parte din bani au fost direcţionaţi şi către reducerea deficitului.
România a primit până acum 9,3 miliarde de euro din împrumutul de 12,9 miliarde contractat de la FMI. Pachetul de sprijin acordat României de finanţatorii internaţionali are o valoare totală de 20 de miliarde de euro.
