Japonia, implicată în jaful pădurilor din România

O nouă anchetă a Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), ale căror concluzii apar în raportul „Jaful pădurilor din România”, a constatat că gigantul din sectorul lemnului Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer) continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, deşi public a declarat că nu face acest lucru. Raportul EIA aduce şi o informaţie surprinzătoare: Japonia a devenit cel mai important beneficiar al lemnului exportat de  Schweighofer, ajungând practic un jucător important în epopeea jafului pădurilor din România.

În timp ce mulţi cumpărători europeni au încetat achiziţiile de produse de la Schweighofer, cumpărătorii japonezi, care reprezintă aproximativ jumătate din exporturile companiei austriece, continuă să favorizeze exploatările forestiere ilegale prin continuarea achiziţiilor de la Schweighofer. Faptul că materialul produs de Schweighofer poate concura direct cu cea produsă la o scară extinsă de Japonia denotă subevaluarea lemnului pe care Schweighofer îl obţine din Romania, se arată în raportul EIA. Iar lemnul nu putea fi atât de ieftin, încât să fie rentabil importul său în Japonia, decât dacă ar fi fost obţinut ilegal în România. Agenţia americană cere, în acest sens, guvernului nipon să renunţe la aprovizionarea de la Schweighofer.      

Zeci de exploatări în parcuri naţionale

Schweighofer se aprovizionează cu lemn de la peste 250 de depozite de buşteni diferite de pe întreg teritoriul României, după ce şi-a vândut o mare parte din terenurile forestiere şi majoritatea depozitelor de buşteni proprii. Aceste depozite sunt firme locale, independente, având fiecare propriile practici şi standarde de aprovizionare. În acest fel, Schweighofer nu deţine niciun control privind traseul lemnului, de la pădurea de origine şi nu poate, astfel, să excludă lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naţionale ori alte zone protejate.

Carpaţii României adăposteau în 2005 două treimi din pădurile virgine ale Europei, aproximativ 300.000 de hectare. În prezent, au mai rămas 100.000 ha

Furnizorii Schweighofer au transportat peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit doar din cele peste 50 de zone de exploatare forestieră amplasate în parcurile naţionale Rodna şi Călimani în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018. Potrivit raportului EIA, majoritatea celor peste 250 de depozite de la care se aprovizionează Schweighofer introduc în circuitul pieţei buşteni tăiaţi ilegal. Compania a făcut afirmaţii înşelătoare cu privire la capacitatea sa de a-şi monitoriza lanţul de aprovizionare, referindu-se la sistemul său de monitorizare prin GPS, care dovedeşte cu precizie locul de încărcare al buştenilor. Lucru adevărat, numai că locul de încărcare este, de regulă, un depozit de buşteni, unde s-a stabilit deja că intră în circuit lemn tăiat ilegal.  

Prelucrăm şi lemn adus de afară

Vizitele EIA s-au axat pe siturile active de exploatare lemnoasă situate în nordul României – Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Călimani. Într-un singur loc din Parcul Naţional Călimani, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează Schweighofer a tăiat peste 4.600 de copaci – mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în anul 2017.

1,6 milioane de metri cubi de lemn importă austriecii, pe lângă pădurile tăiate ilegal în România

Mai mult de atât, importurile de lemn ale companiei Schweighofer în România au crescut semnificativ, o mare parte din acestea provenind din ţări vecine cu niveluri de corupţie ridicate, printre care Ucraina şi Belarus, precum şi din ţări cu arii extinse de habitat forestier sensibil, cum ar fi Slovacia. Acest lemn este apoi prelucrat în România.

Râu transformat în drum forestier ilegal

EIA a organizat supravegheri ale fabricilor de cherestea aparţinând Kronospan şi Egger, două dintre cele mai mari companii producătoare de cherestea din România,  ambele sunt austriece şi cu strânse legături de afaceri cu Schweighofer. Pe durata a cinci ore au fost înregistrate 137 de camioane care au intrat în fabrica Kronospan din Sebeş. Dintre acestea, 86 erau acoperite, iar cele mai multe dintre camioane nu erau înregistrate pe site-ul inspectorulpadurii.ro, dezvoltat de Guvernul României, pentru a determina originea lemnului. Într-o pădure de unde veneau camioanele cu lemn pentru Kronospan, EIA a descoperit cum muncitorii au transformat un râu în drum forestier ilegal, prin care transportau buştenii la vale. Într-o altă etapă a investigaţiei, de-a lungul a câtorva ore, EIA a observat 20 de camioane care au intrat în fabrica Egger din Rădăuţi. Niciunul dintre acestea nu era înregistrat în sistemul Inspectorul Pădurii.

Furnizor anchetat de DNA şi DIICOT

Unul dintre cele mai mari depozite care furnizează lemn către Schweighofer este compania românească Frasinul, care are un istoric în privinţa problemelor cu legea. Patronul acesteia se află sub investigaţia autorităţilor româneşti anti-corupţie începând cu anul 2014. În mai 2018, procurorii DIICOT au descins la sediile Schweighofer şi la furnizorii acesteia, acuzând angajaţii Schweighofer de participarea la reţele infracţionale în vederea obţinerii de lemn ilegal, precum şi de fraudarea statului român cu suma de 25 milioane euro. Investigaţia întreprinsă de DIICOT este în curs de desfăşurare.