Lăcomia statului ne lasă fără medicamente tip singura speranță

În timp ce vânzările de medicamente cresc de la un an la altul, iar sumele cheltuite de români sunt tot mai mari, mii de produse farmaceutice ieftine și sute de medicamente inovatoare, unele fără alternativă terapeutică, dispar de pe piață. Taxa clawback lovește din plin atât producătorii, cât și consumatorii. Introdusă ca o măsură provizorie în urmă cu zece ani, s-a aplicat neîntrerupt de-a lungul unui deceniu, iar valoarea ei s-a dublat în timp.

Prin OUG 104/2009, taxa clawback a fost stabilită între 5% și 11% din veniturile realizate prin vânzarea produselor farmaceutice, după deducerea TVA. În prezent, cuantumul ei este de 25%, iar dacă în acest an va crește la 30%, există riscul ca medicamentele ieftine, al căror preț este sub 25 de lei, să nu mai fie disponibile pe piață, susţine Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). În ultimii trei ani, 2.300 de produse generice și 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 fără înlocuitori, au fost retrase.
Încasări de miliarde În proiectul de buget pe 2019 se estimează că veniturile din taxa clawback vor ajunge la peste 3,34 miliarde de lei, cu 20,36% mai mult față de anul trecut. Va deveni astfel a doua cea mai mare sursă de venituri la bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate prin care este finanțat sistemul public al asigurărilor de sănătate. Deși ar fi normal ca politica de preţuri a produselor
farmaceutice să fie analizată împreună cu cea de taxare, lucrurile stau diferit. În timp ce instituția responsabilă de costurile medicamentelor este Ministerul Sănătății, taxa clawback se plătește
la Ministerul de Finanțe, pe baza calculelor efectuate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Recalcularea taxei, necesară 

Alocaţiile bugetare pentru medicamente sunt aceleaşi din 2012, cu excepţia trimestrului IV din 2018, când au fost actualizate cu rata inflaţiei, respectiv 5%.
„Principiul de bază al taxei clawback este ajustarea sa în funcție de nevoile reale ale unei populații care îmbătrânește, iar problemele cu care ne vom confrunta vor deveni insurmontabile. Decalajul dintre bugetul alocat pentru medicamente și nevoile reale ale oamenilor ar trebui redus. Un model sustenabil ar fi ca industria de profil să preia riscurile de depășire a bugetului pe anul în curs și să plătească atât cât a fost
depășit prin această taxă. Iar anul viitor statul să vină și să echilibreze acest decalaj”, spune Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, şi de 24% pentru cele care depăşesc 3.000 de lei. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) vrea ca taxa clawback să se calculeze difereniat în funcție de prețul de referință generic și propun
ca aceasta să fie redusă la 18,57%.

A fost introdusă temporar în timpul crizei din 2009 și era în cuantum de 12%. După 10 ani constatăm că s-a permanetizat și a ajuns la un nivel nesustenabil. Acesta este motivul principal pentru care au dispărut de pe piață atât medicamentele generice, cât și cele novatoare.
Dan Zaharescu, director executiv Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)