x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lăcomia statului ne lasă fără medicamente tip singura speranță

0
Autor: Giulia Anghel 08 Mar 2019 - 13:28
Lăcomia statului ne lasă fără medicamente tip singura speranță Wavebreakmedia/Getty Images/iStockphoto Pharmacist writing prescriptions for medicines in pharmacy


În timp ce vânzările de medicamente cresc de la un an la altul, iar sumele cheltuite de români sunt tot mai mari, mii de produse farmaceutice ieftine și sute de medicamente inovatoare, unele fără alternativă terapeutică, dispar de pe piață. Taxa clawback lovește din plin atât producătorii, cât și consumatorii. Introdusă ca o măsură provizorie în urmă cu zece ani, s-a aplicat neîntrerupt de-a lungul unui deceniu, iar valoarea ei s-a dublat în timp.

Prin OUG 104/2009, taxa clawback a fost stabilită între 5% și 11% din veniturile realizate prin vânzarea produselor farmaceutice, după deducerea TVA. În prezent, cuantumul ei este de 25%, iar dacă în acest an va crește la 30%, există riscul ca medicamentele ieftine, al căror preț este sub 25 de lei, să nu mai fie disponibile pe piață, susţine Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). În ultimii trei ani, 2.300 de produse generice și 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 fără înlocuitori, au fost retrase.
Încasări de miliarde În proiectul de buget pe 2019 se estimează că veniturile din taxa clawback vor ajunge la peste 3,34 miliarde de lei, cu 20,36% mai mult față de anul trecut. Va deveni astfel a doua cea mai mare sursă de venituri la bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate prin care este finanțat sistemul public al asigurărilor de sănătate. Deși ar fi normal ca politica de preţuri a produselor
farmaceutice să fie analizată împreună cu cea de taxare, lucrurile stau diferit. În timp ce instituția responsabilă de costurile medicamentelor este Ministerul Sănătății, taxa clawback se plătește
la Ministerul de Finanțe, pe baza calculelor efectuate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Recalcularea taxei, necesară 

Alocaţiile bugetare pentru medicamente sunt aceleaşi din 2012, cu excepţia trimestrului IV din 2018, când au fost actualizate cu rata inflaţiei, respectiv 5%.
„Principiul de bază al taxei clawback este ajustarea sa în funcție de nevoile reale ale unei populații care îmbătrânește, iar problemele cu care ne vom confrunta vor deveni insurmontabile. Decalajul dintre bugetul alocat pentru medicamente și nevoile reale ale oamenilor ar trebui redus. Un model sustenabil ar fi ca industria de profil să preia riscurile de depășire a bugetului pe anul în curs și să plătească atât cât a fost
depășit prin această taxă. Iar anul viitor statul să vină și să echilibreze acest decalaj”, spune Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, şi de 24% pentru cele care depăşesc 3.000 de lei. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) vrea ca taxa clawback să se calculeze difereniat în funcție de prețul de referință generic și propun
ca aceasta să fie redusă la 18,57%.

A fost introdusă temporar în timpul crizei din 2009 și era în cuantum de 12%. După 10 ani constatăm că s-a permanetizat și a ajuns la un nivel nesustenabil. Acesta este motivul principal pentru care au dispărut de pe piață atât medicamentele generice, cât și cele novatoare.
Dan Zaharescu, director executiv Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Citeşte mai multe despre:   medicamente

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...

Un important producător de vinuri din România a fost scos la licitație

Un important producător de vinuri din România a fost scos la licitație
Activele producătorului de vinuri Murfatflar sunt vândute pe bucăți de către lichidatorul judiciar. Cele mai valoroase sunt crama, care are un preț de pornire de 10 milioane de euro, şi cele 370 de ...

Iancu Guda, despre scumpirea EURO: Cursul se va duce spre 5,5 lei/eur, inflația va depăși 10%

Iancu Guda, despre scumpirea EURO: Cursul se va duce spre 5,5 lei/eur, inflația va depăși 10%
Analistul Iancu Guda consideră că menținerea majorării pensiilor cu 40% va provoca deprecierea monedei naționale, iar dobânzile la care statul român se împrumuta vor crește.   „Consecintele...

București, Ilfov și Timiș, motoare economiei în 2019

București, Ilfov și Timiș, motoare economiei în 2019
București, Ilfov și Timiș se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate. În clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de...

Florin Cîțu: Nu umblăm la veniturile cetățenilor, nu creștem taxe, nu băgăm taxe/ În acest moment ai nevoie să injectezi lichiditate în economie

Florin Cîțu: Nu umblăm la veniturile cetățenilor, nu creștem taxe, nu băgăm taxe/ În acest moment ai nevoie să injectezi lichiditate în economie
Guvernul nu va crește taxele, nu va modifica taxa unică și nu va reduce veniturile populației, în perioada actuală de criză economică, a afirmat, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-o co...

Leul pierde teren în fața euro și a dolarului! Ce valoare au atins principalele valute astăzi

Leul pierde teren în fața euro și a dolarului! Ce valoare au atins principalele valute astăzi
Moneda națională incepe ziua de miercuri, 23 septembrie 2020, in usoara pierdere fata de euro si de dolar. BNR a cotat marti euro la 4.8590, iar dolarul la 4.1404.Datele venite de la Banca Naţională indică...

Președintele ASF: BVB trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european

Președintele ASF: BVB trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european
Nicu Marcu, președintele ASF,  consideră că BVB are „nevoie de o lichiditate mai mare, iar aceasta se poate obține prin oferirea de active de calitate” și astfel piața de capital românească să devină...
Serviciul de email marketing furnizat de