Mass-media nemtesti, pe mani straine

Achizitionarea postului de televiziune muzical german Viva de catre compania americana Viacom a relansat dezbaterile in Germania pe tema necesitatii inaspririi legislatiei, pentru a proteja mass-media nationale in fata "apetitului" investitorilor straini.

In ultimele luni, Germania asista impasibila la cumpararea, bucata cu bucata, a multora dintre mijloacele de informare in masa nemtesti.

Tranzactie de 310 milioane de euro

Viacom, care detine controlul retelei muzicale MTV, va prelua controlul si la compania Viva Media, care reuneste doua posturi muzicale (Viva si Viva Plus) si o societate de productie (Brainpool). Compania americana a semnat deja un acord cu 14 mari actionari pentru a achizitiona 75,8% din grup si va lansa o oferta de achizitie pentru capitalul ramas in urma tranzactiei, potrivit AFP. Tranzactia este evaluata la circa 310 milioane de euro.

Piata atractiva

Piata germana a televiziunii, cea mai mare din Europa, ii face "sa saliveze" pe investitorii straini, care s-au inghesuit pe culoarul deschis in 2002, prin falimentul imperiului mediatic al magnatului televiziunii germane, Leo Kirch. Producatorul israelo-american Haim Saban a preluat controlul asupra pachetului german de televiziuni private ProSiebensat.1, ramasita a grupului Kirch, in timp ce canalul cu plata Premiere a intrat in posesia fondului de investitii britanic Permira. Presa germana sustine ca Saban curteaza acum postul de televiziune cu tematica sportiva DSF.

Pro si contra

Aceasta evolutie preocupa Germania, unde nu exista cu adevarat obstacole pentru patrunderea actionarilor straini in capitalul grupurilor de presa, scrisa sau audiovizuala. Observatorul media al landului Rhenania de Nord-Westphalia a cerut autoritatilor competente sa intervina, asa cum s-a intamplat recent pentru industria apararii, dand Guvernului dreptul de veto in privinta fuziunilor din acest sector. Directorul acestui organism de control asupra media se intreaba daca nu cumva legislatia actuala, care permite achizitionarea cat mai multor organe de presa, atat timp cat exista bani, mai poate ramane neschimbata. Luand ca exemplu alte tari europene care impun astfel de restrictii, el spune ca acestea sunt necesare pentru evitarea situatiilor critice intr-o piata globalizata.

In Franta, de exemplu, legea interzice unui singur operator sa detina mai mult de 49% din actiunile unui post de televiziune, fara a mentiona explicit investitorii straini. Cumpararea organelor de presa scrisa si de posturi de radio este si ea restrictionata.

Nici la nivel guvernamental temerile nu sunt mai mici. Ministrul german al Economiei, Wolfgang Clement, s-a declarat, recent, ingrijorat de apetitul investitorilor straini, in special pentru ziarele si revistele fragilizate de pana de pe piata publicitatii.

Guvernul a elaborat un proiect de lege care va permite ziarelor sa fuzioneze mai usor, pentru a taia craca de sub picioare strainilor, dar proiectul a fost contestat cu vehementa. Principalul argument: nu se pot limita investitiile strainilor in Germania, atat timp cat insesi mass-media germane cumpara angro in strainatate.

Dupa cum se stie deja, presa germana este bine implantata in Europa Centrala si Orientala, inclusiv Romania, in special prin intermediul grupului Westallgemeine Zeitung (WAZ), dar si al grupului Springer.