MĂSURĂ ANTICRIZĂ / Atacurile speculative ar trebui interzise

Vânzarea de monedă în scop speculativ ar trebui interzisă în statele emergente din UE, consideră europarlamentarul Daniel Dăianu. El spune că România, alături de alte ţări din regiune, ar putea deveni victime colaterale ale crizei financiare.

Regiunea noastră ar putea deveni o victimă colaterală a acestei crize din cauza volatilităţii imense de pe pieţele financiare, a atacurilor speculative asupra monedelor noastre naţionale, a retragerilor de capital şi a recesiunii tot mai adânci. În lumina acestor realităţi, consider că, printre alte măsuri, ar trebui interzisă pe pieţele noastre vânzarea de monedă în scop speculativ (short-selling), chiar şi pe timp limitat, când lucrurile scapă de sub control – ceea ce americanii şi britanicii au făcut recent, prin interzicerea vânzării de acţiuni ale marilor bănci în scop speculativ, este grăitor în acest sens, a susţinut Daniel Dăianu în cadrul şedinţei de lucru a Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European.

ATAC SPECULATIV
România a fost supusă între 30 septembrie şi 15 octombrie unui atac speculativ ex­trem de violent. Mai multe bănci de top din SUA şi Londra au atacat leul, în încercarea de a obţine câştiguri bune din spe­culaţiile pe cursul valutar.

Pe fondul crizei financiare, aceste bănci au mizat pe o de­preciere foarte puternică a monedei naţionale şi au deschis poziţii pe leu, pe care le-au finanţat de la o zi la alta, şi au pariat că euro va urca suficient de mult, încât la momentul când îşi vor închide poziţiile să obţină un câştig suficient de mare, încât să plătească dobânda pentru sumele împrumutate şi să rămână cu un profit.

Dacă Banca Naţională a României (BNR) nu ar fi intervenit la timp, speculatorii ar fi reuşit să prăbuşească leul la ni­ve­lul de acum patru ani. Cursul a urcat treptat şi a ajuns la 3,92 lei/euro. BNR a intervenit pe piaţă şi a vândut mascat, dar şi direct euro, însă atacul speculatorilor a fost atât de dur, încât chiar şi intervenţiile BNR nu reuşeau să stabilizeze cursul. Chiar dacă BNR reuşea să-l co­boa­re în timpul zilei, a doua zi dimineaţă, speculatorii atacau din nou în forţă. A fost momentul în care guvernatorul Isă­rescu a schimbat strategia, nu a mai vân­dut euro, ci a creat criză de lei. Atuul Ro­mâ­niei a fost specificul pieţei mone­ta­re, destul de mică şi ca dimensiuni. "Bazinul de lei al României este de 12 miliarde de eu­ro", a precizat ulterior guvernatorul. El a explicat că a veni cu sume mari de euro în România pentru a specula pe curs este "ca şi cum te-ai urca la o trambulină înal­tă pentru a sări într-un bazin de 5 metri".

EFECTELE SPECULATORILOR CONTINUĂ SĂ PERSISTE
Speculatorii au plecat, însă efectele acţiunii lor pe piaţa financiară din România persistă. Populaţia care are credite în lei plăteşte dobânzi mult mai mari după ce dobânda ROBID-ROBOR a crescut, ca urmare a lipsei de lei. BNR a fost nevoită să intervină şi să suspende publicarea temporară a indicilor ROBID-ROBOR în cazul în care nivelul ratei dobânzii ROBOR depăşeşte cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru faci­litatea de credit oferită de BNR. Încet, încet, lucrurile vor reintra în normal. Problema este că speculatorii se pot întoarce oricând...

AŞTEPTAŢI SĂ REVINĂ
"Dacă nu s-au fript suficient... bineîn­ţeles, vor reveni", a opinat şi guvernato­rul Mugur Isărescu. Atacul asupra leului a mărit în luna octombrie tranzacţiile de pe piaţa valutară. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, volumul mediu tranzacţionat zilnic a fost de 2,57 miliarde de euro, ceea ce în­seam­nă aproape 59 miliarde de euro. Tranzacţiile interbancare s-au ridicat zilnic la 958 miliarde de euro, faţă de 727 miliarde de euro în luna septembrie, la data respectivă un record.

Şi vânzările şi cumpărările de valută de la clienţi au trecut zilnic de 1,5 miliarde de euro, explicabil prin faptul că aici sunt incluse şi băncile străine care fac speculaţii pe leu prin interme­diul băncilor locale.

FMI avertizează că economia mondială este în cădere liberă

Statele dezvoltate se îndreaptă spre prima perioadă de 12 luni consecutive de scădere economică din ultimii 63 de ani, iar perspectivele de dezvoltare s-au deteriorat, a anunţat FMI.
Pentru SUA şi zona euro, FMI anticipează o scădere de 0,7%, respectiv 0,5% în 2009. În octombrie, instituţia preconiza creşteri de 0,1% şi 0,2% în aceste regiuni. În Marea Britanie, economia se va dimi­nua cu 1,3%. Fondul estimează o creştere economică globală de 2,2% în 2009, cu 0,8% mai mică decât previziunea din octombrie. Pentru statele cu economie emergentă sau în curs de dezvoltare, FMI prognozează un avans economic de 5,1%, în scădere cu un punct procentual faţă de estimarea anterioară. Declinul va fi susţinut de reducerea preţurilor bu­nurilor de consum, care va afecta exportatorii, însă va tempera efectele inflaţiei. Instituţia a redus şi estimările privind preţul petrolului în 2009, la 68 de dolari barilul, de la 100 de dolari barilul. FMI a avertizat că situaţia economică globală se va înrăutăţi, în condiţiile în care companiile financiare vor reduce volumul creditării, iar consumatorii vor cheltui mai puţin. (Elena Stan)