Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CRMA stabilește valori clare de referință pentru capacitățile interne de-a lungul lanțului de aprovizionare cu materii prime strategice, care ar urma să fie atinse până în 2030: să acopere 10 % din necesarul anual al UE pentru extracție, 40% pentru prelucrare și 25% pentru reciclare. De asemenea, nu mai mult de 65 % din consumul anual al UE pentru fiecare materie primă strategică, în orice etapă relevantă de prelucrare, poate proveni din aceeași țară terță. În ceea ce privește reciclarea, litiul, nichelul, cobaltul și manganul recuperate ar putea acoperi până la 40% din cerere până în 2030 dacă toate bateriile sunt colectate și deșeurile sunt reciclate, crescând la mai mult de două treimi până în 2040, în funcție de metal, arată o analiză realizată de organizația de mediu Transport & Environment (T&E). Deși există un potențial substanțial, multe dintre proiecte anunțate sunt în stadii incipiente de dezvoltare, fără a fi luate decizii definitive de investiții sau nu au fost obținute încă autorizațiile necesare pentru începerea lor. Pentru realizarea lor este nevoie de un sprijin politic mai puternic și de o strategie industrială clară, atrage atenția analiza citată.
Cum ar trebui selectate proiectele strategice
Analiza insistă asupra prioritizării proiectelor strategice din această zonă în funcție de mai multe criterii. În primul rând, ar trebui stimulate proiectele care asigură atingerea obiectivelor stabilite în CRMA: 40% procesare, 25% reciclare și 10% extracție. De asemenea, criteriile stricte în ceea ce privește emisiile de CO2, impactul asupra mediului și implicarea semnificativă cu comunitățile locale sunt alte criterii de care ar trebui să se țină seama la prioritizarea investițiilor viitoare.
Litiu
Astăzi, Europa extrage cantități mici de litiu pentru industria ceramicii și importă litiul necesar industriei bateriilor. Se așteaptă ca viitoarele capacități de extracție ale litiului anunțate să reducă acest decalaj, producând circa 230.000 de tone carbonat de litiu (LCE) până în 2030, sau aproximativ 60% din cererea UE pentru vehicule electrice (EV) și baterii de stocare a energiei (ESS), ceea ce este semnificativ peste procentul de 10% prevăzut de CRMA. Proiectele vor fi amplasate în diferite țări, inclusiv Franța, Spania și Germania, și vor implica atât extracția de roci dure, cât și extracția directă a litiului. Deși în afara UE, proiectul de litiu al lui Rio Tinto din Serbia a atras deja atenția marilor producători de automobile precum Mercedes-Benz și Stellantis. Proiectul ar putea deveni cea mai mare mină de litiu din Europa, sporind potențial capacitatea cu 58.000 tone LCE și furnizând aproximativ 43.000 tone de LCE până în 2030, ceea ce ar reprezenta aproximativ 11% din cererea de litiu a UE la sfârșitul acestui deceniu. În timp ce potențialul total de litiu în Europa este semnificativ, doar jumătate dintre proiectele anunțate fie sunt deja în funcțiune, sunt angajate (cu decizia finală de investiție luată) sau au mai multe șanse să meargă mai departe.
Nichel
Principalele operațiuni europene de exploatare a nichelului se află astăzi în Finlanda, producția fiind utilizată în diverse industrii, cum ar fi oțelul și aliajele. În plus, șase noi proiecte sunt planificate în Suedia, Finlanda și Spania, care vizează extragerea nichelului (adesea alături de cobalt) ca răspuns la creșterea așteptată a cererii determinată de industria bateriilor. Până în 2030, operațiunile miniere existente și proiectele anunțate ar putea produce aproximativ 60.000 tone de nichel sau 23% din cererea UE pentru baterii EV și ESS. Cu toate acestea, o incertitudine în jurul cererii de nichel este cât de mult se va muta amestecul chimic al bateriilor către soiuri fără nichel (și cobalt), cum ar fi litiu-fier-fosfat (LFP) sau chiar bateriile cu ioni de sodiu (care ar înlocui, de asemenea, litiu). Bateriile LFP se află deja în aproape jumătate din toate mașinile electrice vândute în întreaga lume. Dacă piața vehiculelor electrice se va muta și mai repede la LFP, UE va avea nevoie de mai puțin nichel pentru baterii decât se presupune în prezent.
Cobalt
Finlanda este principala țară minieră pentru cobalt din Europa. Aproximativ trei proiecte noi au fost anunțate în Finlanda și Suedia, care intenționează să-l extragă împreună cu nichel. În total, producția totală de minerit de cobalt ar putea ajunge la aproximativ 5.000 tone până în 2030, satisfăcând 20% din cererea UE pentru baterii EV și ESS. Ca și în cazul nichelului, cobaltul are multe alte aplicații în afara bateriilor (aliaje, metalurgia pulberilor etc) și, prin urmare, cererea globală a UE este mai mare decât cea arătată mai sus.
Mangan
Singurul proiect major de mangan pentru baterii din UE se află în Republica Cehă, care se preconizează că va începe producția în 2028. Proiectul își propune să reproceseze vechile zăcăminte de mangan dintr-o mină dezafectată, fiind în esență un proiect de „reminare”. Până în 2030, ar putea furniza aproximativ 40.000 tone de mangan, reprezentând 48% din cererea UE de baterii EV și ESS. În prezent, numai Belgia are un producător de sulfat de mangan pentru baterii. Până în 2030, se estimează că aceste două fabrici vor produce aproximativ 45.000 tone de mangan, satisfăcând 53% din cererea UE pentru baterii EV și ESS.
În ultimii ani au fost anunțate 17 noi proiecte de rafinare a litiului, unele ca rafinării de sine stătătoare (sau convertizoare), iar altele integrate cu operațiunile miniere. Principalele țări care găzduiesc aceste proiecte includ Germania, Franța și Portugalia. Cu o producție potențială combinată de peste 330.000 tone LCE, aceste proiecte ar putea satisface 85% din cererea UE de EV și baterii ESS până în 2030.
Se pregătește o rafinărie de nichel și cobalt în Franța
În prezent, sulfatul de nichel și sulfatul de cobalt - produsele utilizate în bateriile litiu-ion - sunt procesate în Finlanda și Cipru. Terrafame din Finlanda, cu o capacitate planificată de 38.000 tone de nichel, a dezvoltat o metodă de producție mai curată a nichelului. O altă rafinărie de nichel și cobalt planificată în Franța, anunțată în mai 2024 și care urmează să înceapă în 2028, va adăuga 20.000 tone de nichel și 1.500 tone de cobalt Co în UE. Dacă aceste planuri vor fi realizate, producția de sulfat de nichel ar putea satisface 27% din cererea UE pentru baterii EV și ESS până în 2030, în timp ce capacitățile de sulfat de cobalt ar fi suficiente pentru a satisface 37% din cerere.
25% din cererea de baterii va fi asigurată din reciclare în 2030
În condițiile în care gigafabricile de baterii cresc producția în Europa și tot mai multe baterii pentru mașinile electrice și pentru stocarea energiei ajung la sfârșitul duratei de viață, se așteaptă ca Europa să aibă aproape 120 GWh de materie primă disponibile pentru reciclare până în 2030 și de patru ori mai mult până în 2040. Odată reciclate, litiul, nichelul, cobaltul și manganul recuperate se estimează că vor acoperi între 14% și 40% din cererea de baterii pentru vehiculele electrice și de stocare a energiei până în 2030, crescând la 24% - 68% până în 2040, în funcție de metal. Ca element critic în toate chimiile bateriilor cu litiu-ion, litiul va fi necesar în baterii pentru o lungă perioadă de timp. T&E estimează că recuperarea sa din bateriile uzate și alte deșeuri va acoperi aproximativ 14% din cerere în anii 2030, crescând la 33% până în 2040.
Aproximativ 75 de instalații de reciclare a bateriilor, care acoperă preprocesarea și recuperarea materialelor, sunt planificate până în 2030 în toată Europa, inclusiv Regatul Unit, Norvegia și Elveția. O problemă suplimentară este că astăzi instalațiile de pretratare prin care bateriile sunt descărcate, demontate și mărunțite încă sunt sub capacitățile de recuperare a materialelor, ceea ce duce la exportul în afara UE de materiale intermediare care conțin metale valoroase precum nichel, cobalt și litiu în străinătate.
33 de proiecte de recuperare a materialelor critice au fost anunțate în toată Europa, dar mai mult de un sfert dintre acestea rămân incerte, necesitând prioritizări politice și industriale.
Concluziile analizei T&E
„Actul UE privind materiile prime critice este un cadru cuprinzător și promițător, dar succesul său va depinde de implementarea sa. În centrul acestui lucru va fi procesul de selecție a proiectelor strategice, concepute pentru a asigura materialele critice de-a lungul lanțului valoric într-o manieră durabilă și responsabilă. Există un potențial local substanțial, UE fiind capabilă să-și satisfacă majoritatea nevoilor sale miniere și de prelucrare pentru litiu la nivel local, precum și cantități substanțiale de nichel și mangan. În plus, până în 2030, până la o cincime din toate materialele bateriilor pot proveni din reciclare. Dar pentru a realiza acest potențial sunt necesare o concentrare puternică, un sprijin politic puternic și o strategie industrială clară”, arată analiza.
