Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult de 11% din întreprinzători şi patroni afirmă că nu-şi pot asigura o masă consistentă și aproape 26% nu-şi permit acoperirea cheltuielilor curente, jumătate sunt restanţieri la facturile de întreţinere a locuinței şi peste 22% stau în case fără grup sanitar, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul. Aceste procentaje sunt sensibil mai mari decât cele înregistrate în rândurile salariaților, ceea ce înseamnă că mulți dintre patroni sunt, de fapt, mai năpăstuiți decât angajații.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) privind ocuparea populației arată că în România există în total 1.071.000 de întreprinzători, din care 99.000 sunt patroni (adică au și angajați în firmele lor) și 972.000 sunt lucrători pe cont propriu (fără angajați). Iar din publicația „Condiţiile de viaţă ale populaţiei”, editată anual de INS, reiese că majoritatea antreprenorilor duc un trai îndestulător, dar şi că o minoritate - nu tocmai redusă - din aceștia este puternic afectată de neajunsurile sărăciei.
Spre exemplu, 11,2% din patroni și întreprinzători (adică, numeric vorbind, aproape 120.000) au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”. Pentru comparație, doar 8,3% din salariați au declarat că se confruntă cu această problemă.
Cheltuielile casei, greu de acoperit
Referitor la cheltuielile locuinței, 21,7% din patroni și întreprinzători au declarat că nu le pot acoperi la timp. Potrivit INS, 40,1% din gospodăriile patronale înregistrează restanţe la întreţinere, 52,2% nu-şi pot plăti la timp factura la energia electrică şi 49,9% rămân în urmă cu plata abonamentului la telefon.
Oamenii de afaceri - „lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia statisticienilor - au fost întrebaţi şi în ce condiţii locuiesc. Răspunsurile consemnate de INS arată că 18,2% din locuinţele patronale sunt „fără baie sau duş” şi, atenție, 22,4% sunt „fără grup sanitar”. De asemenea, 4,5% din antreprenori „nu pot menţine o temperatură adecvată în locuinţă”. Referitor la dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată, 8% din patroni și întreprinzători au declarat că „nu-şi permit” achiziţia unei maşini de spălat rufe, 23% nu au un calculator şi 37,3 nu dețin un autoturism.
Citește pe Antena3.ro
Per total, 25,9% din patroni și întreprinzători au declarat că își acoperă „cu dificultate” şi „cu mare dificultate” cheltuielile curente, iar 34,4% le acoperă „destul de uşor” şi „foarte uşor”. Din rândurile salariaților, doar 23,6% au declarat că își acoperă cu mare dificultate cheltuielile.
În fine, 49,4% din întreprinzătorii chestionaţi de INS au declarat că nu-şi pot permite „plata unei vacanţe de o săptămână”, situație în care se află doar 38,2% din salariați.
Portret: Cum arată patronul necăjit
Statisticile prezentate de INS creionează, astfel, și portretul unui patron/antreprenor necăjit, flămând şi înglodat în datorii, prin contrast cu imaginea de om bogat şi prosper din percepţia generală. Aşadar, patronul (minoritar, e adevărat) din statistici este într-o oarecare măsură lipsit de o hrană consistentă, în casa lui nu-i de găsit vreo maşină de spălat, cadă, duş sau grup sanitar, iar în garaj - niciun autoturism. Este restanţier la întreţinere, nu-şi permite măcar o săptămână de vacanţă şi, în general, acoperă cu greu cheltuielile curente. Cum ajunge într-o astfel de situație ingrată un om de afaceri? Sociologii au găsit o explicație: unii antreprenori ar fi atât de grijulii cu propriile afaceri, încât mai întâi își plătesc dările către stat, furnizorii și - dacă există - salariații, lăsându-și la urmă plățile propriei case și riscând chiar să rămână fără bani de mâncare. Interesant este că, procentual vorbind, gospodăriile salariaților stau ceva mai bine decât ale patronilor și lucrătorilor pe cont propriu, la mulți din parametrii analizați de INS.
Muncesc mai mult decât angajații
Activitatea preponderentă a patronilor a constituit-o comerţul (39%). Din totalul patronilor, 10,2% se regăseau în industria prelucrătoare, 8,8% în agricultură, 8,4% în construcții, apoi 7,8% în transporturi și depozitare, 6,4% în hoteluri şi restaurante și 3,7% în activități profesionale, științifice și tehnice. În activitatea principală s-a lucrat efectiv, în medie pe săptămână, 38,9 ore, această durată fiind mai mare pentru patroni (42,2 ore) şi pentru salariaţi (40,6 ore pe săptămână). Durata efectivă a săptămânii de lucru a fost de peste 40 de ore pentru 25,5% dintre patroni și 24,2% dintre lucrătorii pe cont propriu şi pentru doar 9,6% dintre salariaţi, mai arată statisticile oficiale.
Potrivit INS, două treimi (66,7%) dintre patroni îşi desfășoară activitatea în întreprinderi mici, cu unu până la cinci salariaţi.
Mai mult de 12% din patroni spun că le-ar fi de ajuns un venit de până la 2.000 de lei pentru a face față cheltuielilor curente
