Munții de steril și deșeuri toxice, blestemul de care nu mai scăpăm

 Conform unei HG din 2010, ar fi trebuit închise și ecologizate, până în 2016, iazurile miniere Tauții de Sus (mina Baia Sprie, județul Maramureș), Valea Miresului și Valea Mealu (mina Certej, județul Hunedoara), trei iazuri de la mina Teliuc, județul Hunedoara, l Taușani (mina Taușani, județul Caraș-Severin), Dealu Negru și iazul Pârâul Cailor (mina Dealu Negru Inferior, județul Suceava). Operațiunea a fost un eșec, iar acum, la șase ani de la expirarea termenului inițial pentru finalizarea lucrărilor, Executivul mai face o încercare să le închidă, dar asta înseamnă că lucrărilor vor mai dura câțiva. Practic, la mai bine de 20 de ani de când și-au oprit activitatea, iazurile vor fi tot neecologizate.

Ministerul Economiei a pregătit un proiect de Hotărâre de Guvern pentru prelungirea finanțării operațiunilor de închidere și ecologizare a iazurilor. Pe noua listă se regăsesc acum doar iazurile Valea Miresului, Valea Mealu, cele trei iazuri de la Mina Teliuc, Tauții de Sus și Tăuşani. Prelungirea finanțării va însemna 57 de milioane de lei. Pentru toate proiectele s-a luat deja decizia rezilieriii contractelor de închidere și ecologizare, urmând să se reactualizeze proiectele tehnice, iar restul de lucrări rămase de executat să fie relicitate.  

Lucrările, reluate în 2023

În noile condiții, durata de implementare a proiectelor de închidere şi ecologizare a iazurilor de decantare mai sus menţionate a fost din nou prelungită, ținându-se cont de durata de promovare a prezentei propuneri de act normativ, refacerea documentaţiilor tehnice, obţinerea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de construcţie/desfiinţare, derularea procedurilor de achiziţie publică, durata de execuţie a lucrărilor, precum şi perioadele de întreruperi tehnice şi tehnologice din cauza condiţiilor meteorologice. Potrivit proiectului de act normativ, la Mina Teliuc - iazurile nr. 1, 2, 3, durata totală pentru implementarea proiectelor de ecologizare a fost estimată la 36 de luni de la data începerii lucrărilor, la mina Certej - iazurile Valea Miresului și Valea Mealu - 48 de luni, la iazul Tăuşani, judeţul Caraş-Severin - 30 de luni, iar la Mina Baia Sprie - iaz Tauții de Sus, jud. Maramureș - 24 de luni. Pentru anul 2022 este prognozată continuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la iazul Tauții de Sus, iar la celelalte iazuri de decantare lucrările ar putea începe în 2023, în funcţie de finalizarea procedurilor de achiziţie.

Istoria începe în 2012

Inițial, lucrările de ecologizare trebuiau executate în intervalul 2012-2016, dar termenele au fost depășite fie din cauza contestațiilor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziție, fie din cauza slabei mobilizări a firmelor câștigătoare, iar în aceste cazuri s-a trecut la rezilierea contractelor. De exemplu, în 2012 Ministerul Economiei decidea să anuleze patru licitaţii, în valoare de aproape 70 de milioane de lei, după ce Corpul de Control al ministerului a constatat că acestea fuseseră organizate cu nerespectarea prevederilor legale, favorizând câștigarea contractelor de către anumite companii. În consecinţă, în loc ca lucrările să se termine, Guvernul decide în martie 2016 prelungirea termenului până în vara lui 2018. Şi acest termen a expirat, iar lucrările încă nu sunt finalizate în totalitate. De exemplu, cel mai mult costa închiderea iazului de la mina Baia Sprie, respectiv 44,5 milioane de lei. Lucrările au început în octombrie 2012 și ar fi urmat să se încheie în noiembrie 2016, dar nu sunt gata nici astăzi. Iazurile de decantare de la Teliuc, judeţul Hunedoara, şi-au încetat activitatea în anul 2005, iar pentru închiderea și lichidarea lor se estima că ar fi nevoie de 19 milioane de lei. Lucrările au început în 2012, dar sunt departe de a se finaliza.

Decizia CJUE, ignorată

Iazul Tăușani din Moldova Nouă a aparținut fostei companii cuprifere Moldomin din subordinea Ministerului Economiei. Poluarea cu steril de aici nu este de ieri, de azi și ea a generat multe tensiuni în zonă. Ea ajunge în stratul subteran, în fântânile oamenilor, în cursurile de apă de suprafață, unde se adapă animalele. Vara, casele, legume şi grădinile sunt pline de praf. Este peste tot, transformând viața oamenilor într-un calvar. Acelaşi praf este dus de vânt peste Dunăre, la vecinii sârbi, care nu de puține ori ne-au amenințat cu un scandal diplomatic internațional, dacă nu luăm măsuri. Cu toate acestea, nimeni nu face nimic. Doar Garda de Mediu a intervenit. Au fost aplicate amenzi pe care nu le-a plătit nimeni și atât. Nici vecinii noștri sârbi nu au scăpat de coșmarul poluării pentru că ani, la orice vânt mai puternic nisipul industrial se ducea în localitățile de peste Dunăre. Garda de Mediu a aplicat amenzi peste amenzi, dar problema tot nu a fost rezolvată. Deşi, printr-o decizie din anul 2016, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a obligat Guvernul României să stopeze poluarea localităţilor din Clisura Dunării, dând ca termen pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare luna august 2018, lucrurile nu prea s-au mișcat. În perioada septembrie 2019-septembrie 2021 a fost realizat un studiu asupra conţinutului în metale grele al materialului solid din iazurile Tăuşani - Boşneag aparţinând Moldomin S.A. Moldova Nouă, precum şi al conţinutului în metale grele a apelor de suprafaţă şi subterane din zona celor două iazuri. Studiul va propune metodele optime de remediere a contaminării cu metale grele a solului și a apelor din zonă.

Sahara din Clisura Dunării

Cele două iazuri de decantare Tăușani și Boșneag au împreună o suprafață de 120 de hectare (și o adâncime medie de 2,5 metri), din care doar 5 hectare au fost ecologizate. Restul este deșert saharian, iar când vântul bate cu peste 40 km/h, răscolește nisipul peste Clisura Dunării și localitățile sârbești din zonă, ne spune Cornel Sturza Popovici, președintele Asociație ecologice Gec Nera, care luptă de ani, pentru ecologizarea acestei zone. „Până la ecologizarea zonei, s-a ales varianta umezirii permanente a zonei pentru a împiedica ridicarea nisipului. Numai că această metodă nu funcționează. Majoritatea duzelor de la aspersoarele instalate sunt înfundate, așa că banii dați de la buget pentru aceste instalații au fost bani aruncați în vânt”, ne-a declarat președintele GEC Nera. Dacă pentru iazul de decantare Tăușani Executivul va prelungi finanțarea în vederea ecologizării, pentru iazul Boșneag ecologizarea lui cade acum în sarcina turcilor de la Eti Bakir, care au achiziționat în urmă cu un an falimentara Moldomin, companie care deține circa 30% din rezervele de cupru ale României

„Pentru iazul Tăușani s-au mai dat bani de-a lungul anilor cu țârâita, ca să se mai facă cât de cât ceva. Iazul Boșneag s-a considerat că este proprietate privată, aparținând societății Moldomin, dar lichidatorul judiciar al societății nu a făcut nimic pentru ecologizarea lui. Practic însă, atât Tăușani, cât și Boșneag au făcut parte din patrimoniul Moldomin, dar la un moment dat ele au fost separate. Acum, sperăm că turcii care au cumpărat Moldomin vor închide și ecologiza iazul Boșneag și există promisiuni în acest sens”.

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

Cornel Sturza Popovici, președintele Asociației GEC Nera

Accidente petrecute în ultimii ani

2018: cantităţi de steril din iazul de decantare Tărnicioara, județul Suceava, au ajuns într-un pârâu din Ostra;

2017: un accident produs la iazul de decantare Valea Şesei (printre cele mai mari din lume), aparţinând societăţii Cupru Min Abrud a dus la deversarea în râul Arieş a circa 6.000 de metri cubi de steril;

2017: în urma unei defecțiuni, a avut loc o deversare necontrolată din iazul de decantare de la Bozânta, județul Maramureș, aparţinând REMIN S.A. Deversarea a durat peste 12 ore, volumul evacuat fiind de ordinul miilor de metri cubi;