Se schimbă etichetele de pe sticlele de vin

Potrivit unei decizii a Comisiei Europene, cuvântul „ingrediente” ar trebui să fie ușor identificat de consumatori pe etichetă și să nu fie confundat cu alte mijloace electronice care conțin mesaje de marketing. Autoritățile naționale vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli. Acestea vor acoperi decalajul existent între vin și toate celelalte produse alimentare care de mulți ani au fost obligate să furnizeze astfel de informații. Vinul a fost scutit până în prezent, ca și alte băuturi alcoolice, de obligația de a furniza informații privind ingredientele folosite și valoarea nutrițională.

Noile reguli se vor aplica tuturor vinurilor și produselor vitivinicole obținute din recolta 2024, în timp ce toate vinurile produse înainte de 8 decembrie 2023 vor fi în continuare exceptate de la noile reguli până la epuizarea stocurilor.

Ce informații vor fi furnizate

În noile etichete de vin, consumatorii vor putea găsi cel puțin următoarele informații despre toate vinurile vândute în UE:

- denumirea categoriei de produs viticol;

- termenul „denumire de origine protejată” (DOP) sau „indicație geografică protejată” (IGP) și denumirea acestuia, pentru vinurile înregistrate ca indicații geografice;

- tăria alcoolică în volum reală;

- indicarea provenienței;

- numele îmbuteliatorului sau numele producătorului sau vânzătorului;

- conținutul net;

- conţinutul de zahăr în cazul categoriilor de vinuri spumante;

- declarația nutrițională;

- lista ingredientelor;

- substanțele care provoacă alergii sau intoleranțe;

- data minimă de durabilitate pentru produsele viticole care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare.

Această informație cuprinzătoare va garanta consumatorilor o transparență maximă în alegerea și achiziționarea vinului.

Modificările fac parte din reforma PAC

În cadrul ultimei reforme a Politicii Agricole Comune (PAC) adoptată în decembrie 2021, Parlamentul European și Consiliul European au introdus noi reguli de etichetare pentru sectorul vitivinicol și produsele vitivinicole aromatizate. După o perioadă de tranziție de doi ani stabilită de colegislatori, operatorii au avut timp să se pregătească pentru noile reguli. Comisia, la cererea colegislatorilor și în urma unei consultări amănunțite cu părțile interesate și cu statele membre, a folosit această perioadă de tranziție pentru a adopta în mai 2023 norme suplimentare referitoare la etichetarea listei de ingrediente.

Unde suntem pe lista producătorilor

România a produs în 2023 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, suntem al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa, Franţa fiind cel mai mare producător european de vin, potrivit Wines of Romania, o platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc. Vinurile autohtone au obţinut la concursurile internaţionale desfăşurate anul acesta peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant, conform datelor colectate de Wines of Romania. În România se cultivă aproximativ 180.000 de hectare de viță de vie, dar numai 30.000 de hectare sunt competitive. Deși suntem al șaselea producător UE de vin, nu avem un brand de țară în domeniul viticulturii, astfel că exporturile se mențin la cote foarte joase comparativ cu posibilitățile. 

Guvernul a uitat de strategia sectorului

În luna martie a acestui an, la nivelul Guvernului au început demersurile pentru realizarea unei noi strategii pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol care să acopere perioada 2023-2033. Termenul pentru realizarea ei era de numai trei luni, dar acesta nu a fost respectat, iar odată cu schimbarea Guvernului în vară, elaborarea strategiei nu a mai apărut ca o prioritate pentru Executivul condus de Marcel Ciolacu. Deși suntem al șaselea producător de vin din Europa, suntem departe de potențialul nostru. România are circa 270 de crame, suntem pe locul 5 în UE la suprafața cultivată cu viță de vie, avem toate soiurile de struguri, dar exportul de vin este de aproximativ 35 de milioane de euro, iar importurile - de 60 de milioane de euro. În schimb, Republica Moldova cu doar trei crame și o suprafață cultivată de șase ori mai mică decât a noastră, exportă de 170 de milioane de euro. Avem o problemă cu productivitate, iar acest lucru se observă dacă ne uităm la marii producători ai Europei. În timp ce noi avem o producție de circa 20 tone de struguri/ha, Italia, Franța sau Spania ajung la 60 de tone.