Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astăzi, în fața accentuării disparităților economice și a perturbărilor climatice, cooperarea internațională pentru dezvoltare durabilă nu mai este doar o expresie a solidarității – ci a devenit o necesitate strategică. Totuși, tocmai când provocările dezvoltării devin tot mai urgente, resursele necesare pentru a le înfrunta se diminuează constant.
În 2015, liderii lumii au adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite, conturând o viziune comună pentru un viitor mai echitabil și cu emisii reduse de carbon. Însă, de atunci, crizele globale suprapuse – de la pandemia de COVID-19 la tensiunile geopolitice și schimbările climatice accelerate – au inversat o mare parte din progresele realizate în ultimele două decenii și jumătate.
Realitățile unei lumi din ce în ce mai multipolare cer o schimbare de mentalitate. Factorii de decizie trebuie să se concentreze pe obținerea de rezultate mai bune cu resurse mai puține – adică pe crearea de parteneriate eficiente între sectorul public și cel privat. Aceasta a fost principala mea concluzie de la cea de-a Patra Conferință Internațională privind Finanțarea Dezvoltării (FfD4) din Sevilla, Spania: pentru a ne atinge țintele sociale și climatice, trebuie să regândim modul în care este finanțată dezvoltarea – și de către cine.
Toate țările au nevoie de acces la finanțare pentru a gestiona crizele, a sprijini creșterea economică și a furniza servicii esențiale. Însă această nevoie este cu atât mai acută în țările în curs de dezvoltare, unde investițiile în infrastructură și capital uman sunt cruciale pentru progresul pe termen lung.
Pentru a atinge ODD-urile, aceste țări vor avea nevoie de aproximativ 4 mii de miliarde (4 trilioane) de dolari anual. În contextul în care bugetele de dezvoltare sunt sub presiune la nivel global, este evident că finanțarea publică nu este suficientă. Acoperirea acestui deficit investițional necesită mobilizarea capitalului privat.
Bugetele publice trebuie să joace rolul de catalizator, nu de înlocuitor, pentru investițiile private. Aceasta este logica din spatele inițiativei „Global Gateway” a Uniunii Europene, care se concentrează pe crearea condițiilor necesare pentru finanțare durabilă. Prin combinarea de garanții, granturi și împrumuturi pe termen lung, inițiativa vizează reducerea riscurilor, atragerea capitalului privat și facilitarea investițiilor transformatoare în infrastructuri de calitate – cu accent pe educație, formare profesională, sănătate și reziliență climatică.
La FfD4, de exemplu, am semnat un acord de garanție în valoare de 75 de milioane de euro cu COFIDES din Spania, pentru extinderea accesului la energie în afara rețelelor naționale în regiunile defavorizate din Africa Subsahariană, America Latină și Caraibe. Proiecte precum acesta nu pot avansa fără măsuri eficiente de reducere a riscurilor. Prin reducerea expunerii financiare, garanțiile UE fac ca finanțarea pe termen lung să devină mai viabilă și mai accesibilă.
Dezvoltăm, de asemenea, mecanisme de finanțare inovatoare, precum „Digital Leap Fund”, care combină granturi, garanții și capital de risc de primă pierdere pentru a atrage investitori privați către proiecte de infrastructură digitală – cum ar fi rețele 5G, centre de date și conectivitate broadband – pentru care altfel nu și-ar asuma riscul. Obiectivul este mobilizarea a până la 500 de milioane de euro.
În paralel, lucrăm la eliminarea barierelor în calea investițiilor. În calitate de fost bancher internațional, știu că investitorii caută randamente sigure și stabile pe termen lung – exact ceea ce pot oferi proiectele de dezvoltare bine concepute. Dar aceștia au nevoie și de predictibilitate, transparență și cadre de reglementare solide.
Partenerii noștri locali, la rândul lor, au nevoie de capacitatea de a construi lanțuri valorice care să le reflecte punctele forte și prioritățile. Prea des, țările în curs de dezvoltare care produc sau extrag resurse foarte căutate rețin doar o fracțiune din valoarea finală a acestora. Un caju cultivat în Africa poate fi trimis în Asia pentru procesare, apoi exportat în Europa – totul în timp ce beneficiile pentru comunitățile locale rămân minime, iar costurile de mediu, ridicate.
Modelul european bazat pe valori abordează direct acest dezechilibru, concentrându-se pe trei direcții-cheie: crearea de locuri de muncă și investiția în competențe, educație, incluziune și durabilitate; infrastructură de calitate; sprijin pentru asumarea locală a proiectelor, reforme de guvernanță și condiții stabile pentru investiții.
Acest model este deja pus în aplicare în Angola și Zambia, unde sprijinim transformarea Coridorului Lobito – un proiect susținut de UE care reabilitează calea ferată ce leagă Angola de regiunile bogate în minerale din Zambia și Republica Democrată Congo – într-un coridor economic, nu doar o rută de transport pentru materii prime.
Pentru ca beneficiile economice să rămână în regiune, sprijinim formarea profesională, educația și procesarea locală. În Zambia, oferim granturi pentru dezvoltarea agriculturii durabile, combinând consolidarea lanțurilor valorice cu formarea tehnică în apicultură, procesare agroalimentară și antreprenoriat rural. În Angola, investim în programe de formare profesională adaptate pentru sectoarele transporturilor, logisticii și energiei.
Obținerea unui impact durabil presupune planificare pe termen lung. De aceea, abordarea noastră este orientată de cerere, axată pe dezvoltarea competențelor și pe crearea de locuri de muncă de calitate, în paralel cu implicarea locală. Programul pentru Hidrogen Verde din Namibia, care urmărește să ajute această țară să-și valorifice potențialul în domeniul hidrogenului verde, susținând în același timp tranziția energetică europeană, este un exemplu elocvent. Derulat sub conducerea instituțiilor naționale și în parteneriat cu actori privați, precum Hyphen Hydrogen Energy, proiectul oferă formare specializată pentru lucrători în sectoarele hidrogenului și electricității.
În contexte fragile, miza este și mai mare. Când instituțiile și serviciile de bază se prăbușesc, urmează adesea instabilitatea și tulburările. Aproape un sfert din populația lumii trăiește în zone afectate de conflicte, dezastre naturale și strămutări forțate. Inițiative precum „Global Gateway” contribuie la reducerea decalajului dintre ajutorul umanitar și dezvoltarea pe termen lung, prin refacerea serviciilor esențiale și consolidarea rezilienței acolo unde este cea mai mare nevoie.
Europa are instrumentele pentru a conduce acest efort, dar progresul durabil depinde de asumarea locală, de angajament și de voință. Guvernele naționale și comunitățile locale trebuie să fie în fruntea reformelor semnificative, a guvernanței eficiente și a dezvoltării durabile. Rolul nostru este să fim alături de partenerii noștri și să oferim sprijin transparent și de încredere.
Autorul:
Jozef Síkela este comisar european pentru parteneriate internaționale. Copyright: Project Syndicate, 2025.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Citește pe Antena3.ro
