ORDONANŢA CIOCU’ MIC / Cine taie plata drepturilor de autor?

La câteva zile după scandalul declanşat de propunerea de interzicere a remunerării prin intermediul contractului de drepturi de autor, sindicatele îşi asumă paternitatea propunerii legislative. Măsura aberantă pune în pericol libertatea de exprimare şi dreptul de creaţie, cei mai afectaţi fiind jurnaliştii şi oamenii de cultură.

Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa, a declarat ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, că la întâlnirea cu premierul şi ministrul Finanţelor nu a solicitat desfiinţarea drepturilor de autor, ci doar instituirea unor reglementări mai clare şi a unui control mai sever. Hossu, care dădea ca sigură eliminarea plăţii drepturilor de autor prin ordonanţă de urgenţă, şi-a nuanţat declaraţiile. Guvernul României trebuie să acţioneze în conformitate cu recomandările Comisiei Europene, care cere în mod imperativ statelor membre eliminarea formelor de muncă mascată, arătând că acestea reprezintă un pericol deosebit pentru stabilitatea sistemelor de securitate socială.

Liderul sindical se erijează în apărătorul drepturilor tinerilor jurnalişti. “Persoanele tinere care sunt în prezent plătite pe contracte de drepturi de autor, printre care 45.000 de angajaţi din mass-media, vor avea o pensie sub pragul minim de sărăcie”, spune Hossu. Actuala lege a contractelor drepturilor de autor nu trebuie anulată, ci corect aplicată, pentru că unii angajatori transferă către lucrători întregul risc. “Efectele acestei legi se vor vedea în 20 de ani pentru persoanele tinere care sunt plătite în prezent pe drepturi de autor şi vor fi greu de corectat. Aceştia vor avea o pensie sub pragul de sărăcie. Ceea ce se întâmplă azi este un abuz, un exces, pentru că unii angajatori transferă angajaţilor întregul risc, iar aceştia din urmă vor ajunge să aibă o pensie de mizerie, pentru că salariul declarat oficial este cel  minim pe economie, iar la sfârşit pensia va reprezenta 0,3 puncte procentuale”, a explicat Hossu.

Liderul Cartel Alfa susţine că legea drepturilor de autor s-a extins şi la angajaţii care “nu au de-a face cu creaţia”, cum sunt “notarii, arhitecţii, contabilii şi chiar şi în mass-media”.

Hossu subscrie ca actul de creaţie să rămână pe drepturile de autor, dar celorlalţi, care fac o muncă repetitivă, să li se treacă tot salariul pe cartea de muncă pentru întreaga activitate, ca să poată beneficia de o pensie raportată la întreg salariul primit de angajat.

DECLARAŢII AMBIGUE
La finalizarea discuţiilor cu Cabinetul Boc, acelaşi Hossu declara apoteotic că “Guvernul ar putea adopta în februarie o Ordonanţă de urgenţă prin care să elimine remunerarea sub formă de drepturi de autor”. Ordonanţa ar urma să elimine ceea ce guvernanţii consideră “salarii mascate”. Informaţiile au fost şi mai confuze după ce Hossu a fost contrazis chiar de vicepreşedintele său, Petru Dandea, care susţinea că este vorba de fapt de o măsură fiscală, referitoare la eliminarea impozitelor pe drepturile de autor. “Una dintre măsuri era neimpozitarea contractelor pe drepturi de autor pentru anul 2009 şi credem că şi premierul, şi ministrul Finanţelor au înţeles precis despre ce este vorba”, susţine acesta. După această stare de confuzie şi în urma reacţiilor puternice ale presei şi experţilor în legislaţie, premierul Boc a scos din buzunar varianta analizei. “A fost o discuţie, împreună cu sindicatele şi patronatele, pe această temă. Urmează să facem o analiză la nivelul Guvernului. O vom rediscuta cu patronatele şi sindicatele şi vom vedea la ce soluţie vom ajunge. Deocamdată a fost ridicată tema, dar nu a fost luată nici o decizie, urmând să se facă o analiză în acest sens”, a spus Boc. Apoi Hossu, de negăsit zilele trecute pentru precizări, şi-a asumat paternitatea iniţiativei legislative.

Reprezentanţii ANAF spun însă că modificarea legii drepturilor de autor e iniţiativa Ministerului Culturii. “ANAF nu poate să iniţieze legi, dar dacă are vreo sugestie trebuie să o comunice prin Ministerul Finanţelor. Această iniţiativă aparţine Ministerului Culturii”, a declarat Codruţ Marta, şeful de cabinet al preşedintelui ANAF

REACŢII VIRULENTE
Rodica Pârvu, directorul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, instituţie aflată în subordinea Culturii a declarat că, şi în forma actuală, legea a adus mulţi bani la buget şi ea nu ar trebui desfiinţată.

Legea drepturilor de autor a fost emisă în conformitate cu acquisul comunitar încă din anul 1996 şi reglementează o arie foarte vastă: activităţile intelectuale în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, scrierile publicistice, cursurile universitare, manualele, compoziţiile muzicale, operele cinematografice şi fotografice, sculptura, gravura, designul, operele de arhitectură, lucrările plastice, hărţile şi desenele topografice sau geografice.

Paradoxal, în urmă cu câteva săptămâni, Cabinetul Boc prezenta contractele de drepturi de autor ca soluţie pentru ieşirea din criza ordonanţei neconstituţionale a cumulului de pensii cu salarii. Acum acelaşi Cabinet Boc vrea să suspende de tot drepturile de autor.

Reprezentanţii organizaţiilor de media şi specialiştii în Drept spun că, Guvernul nu poate desfiinţa contractele de drepturi de autor pentru că sunt reglementate prin legi organice şi directive europene, iar o ordonanţă împotriva acestor drepturi ar fi neconstituţională.

“Drepturile de autor nu sunt o invenţie a statului român, sunt reglementate în Europa şi există o directivă a drepturilor de autor. UE urmăreşte crearea unei pieţe unice a drepturilor de autor şi recunoaşte proprietatea intelectuală şi dreptul inalienabil asupra creaţiilor. România nu poate lua o poziţie diferită de UE din acest punct de vedere”, a declarat Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Totodată, juriştii consideră că nu este cazul să se intervină în modalitatea de salarizare a jurnaliştilor şi a celor implicaţi în activităţi creative. “Activitatea de presă este corect remunerată prin drepturi de autor, pentru că este vorba de o muncă intelectuală de creaţie asupra căreia autorul are dreptul de a decide. Articolele de presă pot fi adunate foarte bine în volume”, spune avocatul Doru Costea.