Românii consumă din ce în ce mai puțină pâine. Produsele artizanale, la mare căutare

Aproape 7.000 de firme activează în sectorul fabricării pâinii şi produselor de pani­ficaţie, cifră care s-a menţinut constantă în ultimii trei ani, conform unei analize a ZF făcute pe baza datelor de la Registrul Comerţului. În total, aceste companii au raportat în 2021 (ultimul an pentru care există date financiare com­ple­te pentru toate sectoarele) o cifră de afaceri cumulată de aproape 8,5 miliarde de lei. Piaţa pâinii şi produselor de panificaţie este una dintre cele mai importante din sectorul alimentar, românii fiind unii dintre cei mai mari consu­ma­tori de pâine de la nivel european.

„În ultimii ani se observă o scădere a con­su­mului de pâine per total scade pentru că şi po­pulaţia este în scă­dere, dar şi puterea de cum­părare este mai mi­că. Scade consumul pentru că tinerii consumă alte snackuri pe de o parte, iar pe de altă parte sunt persoane care vor să slăbească şi atunci renunţă la pâine“, spune Aurel Popescu, pre­şedintele ROMPAN- Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase.

Consumul de pâine este de peste 60 de kilo­grame per capita anual, mai mult decât media europeană, iar tendinţa de consum în ulti­mii ani s-a conturat în jurul pâinii arti­za­nale sau a produselor cu valoare adăugată aşa cum este cazul pâinilor din seminţe sau alte făinuri, nu doar cele albe. „Dacă ne uităm la consumul total de produse de panificaţie, aces­ta nu creşte. Însă, creşte consumul de pâini premium“, spunea recent Viorel Ognean, managing director la Lantmännen Unibake România, companie care are în de­ru­lare o investiţie de circa 100 mil. euro într-o nouă unitate de producţie lângă Capitală.

Miza pe artizanal

De altfel, în ultimii ani tot mai mulţi antreprenori au mizat pe deschiderea de brutării artizanale, unde produc nu doar pâine, ci şi alte produse de patiserie sau dulciuri.

Este cazul şi Claudiei Crişan, care alături de soţul ei a deschis în urmă cu şapte ani Brutăria Claudia, care astăzi are două unităţi în Floreşti (judeţul Cluj) şi în Cluj-Napoca.

„Realizăm pâine cu maia, avem 16 sortimente de pâine din făină de grâu, de secară, făină fără gluten, dar şi produse de patiserie dospite cu maia, dar şi patiserie clasică aşa cum sunt produsele de tip fursecuri, tarte, ciocolată, cu sau fără zahăr. Încercăm să ne orientăm destul de mult spre produse cu cât mai puţin zahăr sau deloc“, povesteşte Claudia Crişan. Locuitorii din zonă o recunosc pe Claudia pentru pâinea cu maia, un sortiment care nu se găsea în zonă atunci când cei doi antreprenori au deschis brutăria. Cristian Negoiţă, co-fondatorul brutăriei artizanale Grain Trip, spunea recent că nu ştia exact ce îşI doresc consumatorii, ci doar ce ştia el că îşi doreşte şi anume o pâine de calitate făcută doar cu maia, produse care sunt sănătoase şi ies din zona clasică. Iar pariul său şi al asociatei sale a fost cştigător având în vedere că cifra de afaceri a Grain Trip se aproape de 1 milion de euro, conform ultimelor date.

„Eu cred că o să crească consumul de pâine artizanală în viitor şi o să ia cotă de piaţă de la pâinea congelată în principal“, mai spune Aurel Popescu.

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

Cele mai puternice judeţe

Dacă ne uităm la harta judeţelor în funcţie de numărul de firme şi de cifra de afaceri raportată de firmele din domeniul pâinii şi a produselor de panificaţie (cod CAEN 1071) observăm că Bucureştiul stă cel mai bine şi ca număr de companii- peste 600 şi ca cifră de afaceri- aproape 700 mil. lei. Judeţe precum Cluj sau Vâlcea, centre importante de producţie a pâinii, stau şi ele bine ca cifră de afaceri. Aurel Popescu explică faptul că cifrele nu sunt neapărat în concordanţă cu puterea de cumpărare a locuitorilor dintr-o anumită zonă, având în vedere că sunt producători de pâine care livrează şi în alte judeţe sau chiar la nivelul întregii ţări. Însă, vedem că în judeţele unde forţa economică este redusă aşa cum este cazul Mehedinţi, Vaslui, Tulcea sau Giurgiu, cifra de afaceri a companiilor din sectorul pâinii este cu mult mai mică decât în a judeţelor-motor Cluj, Timiş sau Ilfov.

Investiţii mari

Dacă Lantmännen Unibake România, care face inclusiv chifle pentru giganţii din zona de fast-food, are în derulare o investiţie de circa 100 mil.euro într-o nouă unitate de producţie în oraşul Pantelimon, lângă Bucureşti, în prezent sunt în derulare şi alte investiţii în zona de panificaţie. Compania Lidas din Tulcea, controlată de antreprenoarea Elena Anastase, a demarat construcţia pentru a doua fabrică de panificaţie, în Cataloi, o investiţie de 46 de milioane de euro, jumătate din sumă fiind asigurată printr-un ajutor de stat. Fabrica urmează să fie inaugurată şi va avea două linii de producţie, aici se vor produce produse de panificaţie şi patiserie congelată. Aceasta este una dintre cele mai mari investiţii din sectorul de panificaţie din ultimii ani şi printre cele mai mari făcute de un antreprenor român. Consumul pentru aceste produse este în creştere, produsele sunt vândute către marii retaileri precum Lidl şi Kaufland.

La Lorraine, unul dintre principalii producători şi exportatori de produse de panificaţie şi patiserie precoapte, are un proiect de investiţii de 70 mil. euro pentru dezvoltarea activităţii în mai multe etape, conform informaţiilor furnizate anterior de companie. Compania are un singur megaproiect, care include cel puţin patru proiecte majore: extinderea capacităţii curente de producţie prin instalarea a trei linii de producţie noi şi construirea unui depozit intermediar de mare capacitate. La Lorraine are o fabrică în Câmpia Turzii.

(sursa: Mediafax)