Din culisele impozitului pe gospodăria „neidentificată”. Cine are salariul mediu câştigă 5000 de lei pe an

Statul va pierde anul viitor peste 20 miliarde de lei, circa 10% din veniturile totale, dacă va introduce impozitul pe gospodărie. Impozitul pe venit nu va mai fi reţinut de angajator, ci va fi plătit de salariaţi abia în anul 2019 după ce depun declaraţia de venit global pe gospodărie aferentă anului 2018. În timp ce Ministerul Finanţelor este pus într-o situaţie imposibilă, angajaţii vor rămâne cu bani mai mulţi. Un angajat cu salariul mediu pe economie va lua în plus 5.000 de lei dacă se va introduce noul sistem de impozitare a veniturilor.

Fără a lua în calcul golul de venituri generat de introducerea impozitului pe gospodărie, deficitul bugetar de anul viitor va fi de 3,9% din PIB, potrivit estimărilor FMI. Este foarte mult având în vedere că în ţările din Uniunea Europeană procentul maxim acceptat este de 3%. Cele 20 de miliarde de lei pe care trezoreria le va pierde din neîncasarea impozitelor pe venit în anul 2018 vor mai aduce un plus de 2,5 procente la cele 3,9 şi vor trece deficitul de 6,5% din PIB. În această situaţie, Ministerul Finanţelor va fi nevoit să introducă impozite noi sau să le crească pe cele existente ca să poată rămâne cu deficitul bugetar sub 3%. Împrumuturile pot fi o soluţie numai în situaţia în care bugetul din 2018 se va baza pe un boom economic. “O să avem probleme cu Uniunea Europeană, dar astea sunt decizii politice. Cei care ne conduc le iau fără să ţină cont de ce le spun specialiştii. E clar că o să fie o problemă dacă nu au de gând să mărească alte impozite sau taxe. Se poate vorbi de orice, de TVA, de introducerea unei taxe pe tranzacţiile finaciare, de redevenţe, de orice, nu ştiu”, ne-a declarat Dan Schwartz, consultant fiscal.

“Dacă România se îndatorează şi iese din restricţiile bugetare impuse de Uniunea Europeană pierde accesul la fonduri europene şi la credibilitatea pe care a câştigat-o, iar aceste măsuri se întorc împotriva noastră” Dan Schwartz, consultant fiscal

Românii trebuie să strângă bani

Toţi salariaţii, dar şi persoanele plătite pe drepturi de autor, vor trebui să-şi plătească singuri impozitul după globalizarea veniturilor. Concret, asta înseamnă că angajatorii nu vor mai reține din salariul angajaților, în fiecare lună, decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit, iar oamenii vor pleaca acasă cu mai mulţi bani. “Gospodăriile ar urma să achite impozitul pe venitul global de două ori pe an, în tranșe egale, prima la depunerea declarației de venit global, iar a doua în termen de 60 de zile de la data depunerii declarației”, potrivit profit.ro, care citează un draft de modificare a Codului Fiscal. Consultanţii fiscali atrag atenţia că reţinerea la sursă este o măsură obligatorie având în vedere nivelul de cunoştinţe finaciare pe care le are românul. “Când angajatorul reţine la sursă, angajatul nu are ce face, îşi primeşte suma lui şi gata. Dar ce o să facă dacă-şi primeşte suma brută, o să o joace la păcănele şi nu o să mai aibă bani pentru impozite? Ce o să le facă, mulţi nu au patrimoniu, nu au active, ce să le ia?”, spune Dan Schwartz.

 “Statul poate să se împrumute. Ideea e că poţi să găseşti oricând surse de finanţare, dar nu mi se pare normal să te împrumuţi ca să nu încasezi impozitul pe venit un an” Adrian Benţa, consultant fiscal

Cine are salariul mediu câştigă 5000 de lei pe an

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști

Salariul mediu brut pe economie a fost de 3.131 lei în ianuarie 2017. Din aceşti bani, angajatorul reţine la sursă şi plăteşte CAS (10,5%), CASS (5,5%), fondul de şomaj (0,5%) şi impozitul pe venit (16%). În total, 935 de lei. Salariatul pleacă acasă cu 2.196 de lei. De anul viitor, angajatorul nu va mai reţine impozitul pe venit, iar angajatul va pleca acasă cu 2.614 lei. Adică rămâne în plus cu 418 lei pe lună. Într-un an, omul strânge 5.016 lei, dar va trebui să plătească un impozit de 10% pe gospodărie. Dacă este singur, atunci va avea un plafon neimpozabil de 24.000 de lei pe an, bani la care statul nu va aplica impozit pe venit. Totodată, va avea dreptul la deduceri cumulând într-un an 2.000 de lei. Deci, din venitul total de 31.368 de lei obținut de această persoană într-un an, se scad în primă fază cei 24.000 de lei, după care se scad și deducerile până la un maximum de 2.000 de lei pe an şi rămân 5.368 de lei care vor fi impozitaţi cu 10%. Adică salariatul va plăti un impozit de 537 de lei pe tot anul, în loc de 5.000 de lei.

Cum se defineşte gospodăria

Venitul global va fi neimpozabil până la un anumit plafon, care depinde de numărul de persoane membre ale gospodăriei care va achita impozit. Astfel, fiecare familie va primi un punctaj în funcție de numărul de persoane membre în gospodărie. Punctajul (P) al gospodăriei va fi egal cu numărul de membri plus un punct. Astfel, pentru o gospodărie cu 2 membri, punctajul în funcție de numărul de persoane va fi de 3 (2+1). Stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează după formula Pn = P x 1.000 lei x 12 luni, scrie profit.ro. Astfel, o gospodărie cu trei membri va avea un plafon neimpozabil de 48.000 de lei (4 x 1.000 lei x 12 luni) pe an, iar una cu doi membri va avea 36.000 de lei (3 x 1.000 lei x 12 luni).

Lista de facilităţi

•       Contribuția de asigurări sociale și contributia de asigurări sociale de sănătate datorate și plătite de către persoanele fizice;

•       Primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament;

•       Contribuții la scheme de pensii facultative;

•       Asigurările obligatorii pentru casă și maşină (RCA) ;

•       Programe pentru copiii aflați în întreținere: grădinițe particulare, programe tip before/after school, taxe școlare, tabere sau excursii școlare, cursuri: limbi străine, arte, sport, cursuri de pregătire tip meditații;

•       Activități sportive pentru adulți (abonamente sală fitness, gimnastică, dans, alte activități sportive);

•       Activități culturale (ex: bilete/abonamente la teatru, cinema, spectacole);

•       Servicii balneo-climaterice, fizioterapeutice, kinetoterapeutice;

•       Medicamente pentru boli cronice și grave;

•       Întreţinere și reparaţii gospodărie.

Limita maximă a acestor deduceri va fi calculată pe o gospodărie în limita plafonului neimpozabil aferent.