Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Planurile de urgență lansate de Uniunea Europeană pentru a trece iarnă fără gaz din Rusia sunt preluate de populație cu reținere și teama că penuria de energie va antrena probleme în lanț asupra bugetelor personale, dar și asupra economiei în ansamblu. Prognozele anunță nu doar cheltuieli mai mari pentru plata facturilor, ci și recesiuni în multe țări sau scăderi drastice în sectoare dependente direct de consumurile mari de energie electrică sau gaze naturale. Pentru a atenua presiunea acestei situații de criză reală născute din dezechilibrul sever dintre cererea de consum și producția de energie, Comisia Europeană a trecut la măsuri excepționale, proprii economiei de război.
Reduceri obligatorii, sancțiuni, revenirea la cărbune
Plafonările de prețuri, compensările, ajutoarele directe sau indirecte pentru populația cu venituri mai scăzute și firmele aflate în dificultate nu au fost suficiente pentru a stopa în ultimele luni creșterile de prețuri la energia electrică și gazele naturale. Bursele de energie au înregistrat recorduri istorice, inflația anuală a ajuns la două cifre, dând peste cap economiile țărilor europene. Guvernele au alocat deja 400 de miliarde de euro pentru a face față penuriei de energie - o consecință a războiului economic al Rusiei, cum aprecia Ursula von der Leyen în discursul său de miercuri, de la Strasbourg, asupra stării uniunii. Se apelează la noi măsuri de economisire obligatorie, supraimpozitări ale companiilor din energie, stabilirea de prețuri maximale pe bursele de energie electrică. În replică, Vladimir Putin a acuzat țările occidentale la Samarkand, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, de egoism economic, subliniind „erorile sistemice în marile economii ale lumii în domeniul finanțelor și energiei”. Putin s-a referit la presiunea tranziției energetice asupra destabilizării pieței globale, sugerând în context revizuirea programelor pentru energia verde, care apasă asupra costurilor. În acest dialog de la distanță, liderii caută să găsească răspunderi după tipicul eternei întrebări: cine a fost întâi – oul sau găina?
EUROPA PARIAZĂ PE REGENERABILE, DAR APELEAZĂ LA CĂRBUNE
Pentru a înlătura pericolului unor pene de curent (blackout) la nivel regional sau pe arii mai extinse din cauza dezechilibrelor din rețea, se iau măsuri rapide pentru sporirea capacităților de producție cu resursele disponibile, care să suplinească efectul derusificării. Germania, cel mai rău lovită de închiderea robinetului de gaze rusești, lasă deoparte „rușinea” abdicării de la intransigența politicii eco și reia producția de energie pe bază de cărbune, pusă la index în ultimii ani. De asemenea, nemții prelungesc durata de funcționare a centralelor nucleare care urmau să fie decuplate.
În Parlamentul European se apreciază că aceste măsuri de urgență, considerate doar temporare, nu trebuie să blocheze programele tranziției energetice. Dimpotrivă, PE a convenit miercuri, 14 septembrie, asupra unor obiective mai ridicate de energie din surse regenerabile. Eurodeputații au susținut ca ponderea energiei regenerabile să crească la 45 % până în 2030, cu 5 procente peste propunerea inițială a Comisiei UE. O altă propunere ambițioasă asumată în PE este reducerea consumului de energie cu 40 % până în 2030, față de anul 2007. Noile reguli ar include obiective sectoriale pentru transport, clădiri și asigurarea climatizării - de încălzire și răcire. Aceste ținte nu sunt însă transferate în niveluri naționale obligatorii. Nu a existat în PE o majoritate care să stabilească nivelurile concrete pentru fiecare stat membru, ceea ce conduce la o desfășurare fragmentară a resurselor regenerabile în UE.
Diferențe mari în UE la resurse regenerabile
Potrivit Eurostat, sursele regenerabile au reprezentat în 2020 doar 22% din energia consumată în UE, dar repartizarea este neuniformă.
Suedia genera, conform statisticii din 2020, mai mult de jumătate din energie din resurse regenerabile (60%), urmată de Finlanda - 44% și Letonia - 42%. În schimb Malta, Luxemburg și Belgia, cu 11-13 la sută din energie din surse regenerabile, sunt cu cotele cele mai mici.
Țintele UE pentru energie regenerabilă sunt mereu în mișcare. În Directiva 2018/2001, era stabilit un nivel minim obligatoriu de 32 % pentru energia regenerabilă. Comisia a trimis în mai 2022 avize către Croația, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Polonia, România pentru transpunerea cadrului juridic necesar dezvoltării energeticii verzi.
Citește pe Antena3.ro
România:CAPACITĂȚI BINE PROPORȚIONATE DE REGENERABILE
România are o repartizare corespunzătoare în capacitățile care sunt catalogate în energia regenerabilă hidro, eolian, solar, biomasă - cu 61 la sută din puterea totală de 18.308 MW, potrivit datelor la zi -18 septembrie 2022 - difuzate de ANRE. Ponderea principală este deținută de energia hidro, cu o putere instalată de 6.641 MW, și de eolian, cu 3.015 MW.
Energia pe resurse fosile are capacități instalate de 3.092 MW pe cărbune și 2.615 MW pe hidrocarburi.
Organizația Bankwatch România menționează însă că Administrația Fondului pentru Mediu a reușit să distribuie doar 25 la sută din fondurile pe care le-a avut la dispoziție pentru promovarea energiei regenerabile pe perioada 2009-2021. Dacă toate cererile depuse de cetățeni pentru finanțări de panouri fotovoltaice ar fi fost soluționate, s-ar fi putut reduce 1,8 la sută din producția de energie pe bază de cărbune. Adică picătură care contează la impresia artistică și la justificarea zgomotului din jurul problemei!
