Agenţia de rating Fitch a scos România de pe lista ţărilor recomandate pentru investiţii, reducând ratingul de ţară la datoria pe termen lung. Analiştii români spun că decizia este nejustificată şi nu ţine cont de fundamentele economice. Efectele nu au întârziat să apară: leul s-a depreciat în faţa euro, iar în piată se estimează că firmele şi agenţiile guvernamentale nu vor mai investi în titlurile emise de statul român.
Fitch a scos România din categoria “investment grade”, adică din grupul ţărilor recomandate pentru investiţii. Analiştii români spun că decizia este nejustificată şi nu ţine cont de fundamentele economice.Agenţia de evaluare Fitch a coborât ieri ratingul României pentru credite pe termen lung în valută cu două trepte, la “BB plus”, cu perspectivă negativă. Şi ratingul acordat României pentru datoriile pe termen lung în monedă locală, a fost revizuit în scădere de la “BBB plus” la “BBB minus”, se arată într-un comunicat al agenţia de evaluare financiară. Vestea este gravă pentru că scăderea cu două trepte a ratingurilor ne aruncă în zona ţărilor considerate nesigure pentru investiţii şi afaceri. Asta înseamnă că majoritatea entităţilor economice – firme, companii, state, agenţii guvernamentale – nu vor mai putea să investească în titluri emise de statul român pentru că România nu mai face parte din categoria “investment grade”. Reglementările interne de prudenţialitate le interzice să facă asemenea investiţii. După decizia Fitch, moneda naţională a pierdut 4 bani pe piaţa interbancară, iar BNR a cotat leul la 3,7482 euro, cu 2,11 bani peste nivelul de vineri.
PE CE DATE S-AU
UITAT?
Argumentele economiştilor de la Ficht sunt subţiri şi arată
o slabă cunoaştere a economiei româneşti. În explicaţie este invocat deficitul
de cont curent care se extinde – va depăşi 14% din PIB potrivit aşteptărilor,
deficit care va fi alimentat de avansul excesiv al sectorului de creditare.
Reacţia analiştilor români nu s-a lăsat aşteptată. “La începutul acestui an,
analiştii Fitch estimau că deficitul de cont curent se va adânci la 17,5% din
produsul intern brut în 2008, în momentul în care au redus la negativă
perspectiva de rating a României. Acum spun că deficitul va fi de peste 14% din
PIB, dar au redus ratingul cu două trepte. Nu ştiu pe ce date s-au uitat,
pentru că 2008 este de fapt primul an de corecţie a deficitului de cont curent”,
a spus Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Informaţiile care au stat la baza
deciziei sunt vechi. “Angajaţii Fitch au arătat că nu au capacitatea de a
evalua starea economiei româneşti. Estimarea de deficit extern pe care o menţionează
în raportul lor de evaluare este bazată pe date perimate şi, prin urmare,
nefundamentată”, a declarat Florian
Libocor, economistul-şef al BRD.
NU VREM BANI DE LA
FMI
“Un asemenea rezultat ar putea necesita un sprijin de finanţare
substanţial de la comunitatea internaţională, pentru a preveni o criză de
credit”, se mai arată în comunicatului Fitch. Şi acest argument este cotestat
de analiştii români. “Care creştere a creditării? Creditul nu prea mai are cum
să crească”, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România. “România
nu a cerut ajutor de la FMI sau de la UE şi a anunţat că nici nu o va face.
Spre comparaţie, sunt ţări care la nivel macroeconomic stau mult mai prost ca
România, dar au rămas cu rating din categoria investment grade”, a adăugat
Anghel. Fitch nu a ţinut cont de evoluţia prognozată pentru 2008 şi 2009 a
principalilor indicatori macroeconomici, precum PIB, datoria guvernamentală sau
datoria externă, potrivit ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan
Vosganian. Astfel, România a ajuns singurul stat din UE care se află în categoria
junk, din cauza temerilor privind lipsa unui răspuns adecvat la riscurile
economice.
NE OCOLESC
INVESTITORII
Chiar dacă sunt superficial documentate, deciziile agenţiilor
de rating ne vor afecta. Scumpirea finanţărilor pentru firmele româneşti şi
pentru România şi prudenţă pentru investiţii sunt două dintre cele mai
previzibile consecinţe. “Unii investitori de portofoliu au reglementări interne
care le interzic plasamente în active fără rating de investment grade”, a
explicat Anghel. El a mai precizat că investitorii străini strategici deja
prezenţi în România nu-şi vor schimba foarte uşor percepţiile pentru că aceştia
cunosc deja realitatea economică şi oportunităţile de investiţii în ţară. “Investitorii strategici nu vor fi influenţaţi
pentru că ei lucrează în România şi cunosc businessul. Au an de an profituri
repatriate. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu investitorii de portofoliu”, a
afirmat reprezentantul BCR. Radu Crăciun, director de investiţii la
Interamerican Fond de Pensii, susţine că decizia se va resimţi în costurile de
finanţare mai mari, respectiv cele legate de datoria publică, dar şi costuri
mai mari în sectorul privat, deoarece creşte prima de risc.
Decizie luată în mare grabă
Fitch este cea de-a doua agenţie care reduce ratingul României. În luna octombrie, Standard&Poor’s (S&P) a coborât şi ea ratingul pentru împrumuturi în monedă străină.
“Decizia seamănă ca două picături de apă cu cea S&P. Chiar dacă nu ne convine acest comunicat nu trebuie să ignorăm aprecierile făcute, fiindcă miez de adevăr există în ele”, spune europarlamentul Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor.
El mai spune că România a avut o politică bugetară prociclică, iar magnitudinea dezechilibrelor externe nu ne avantajează în contextul crizei internaţionale. “Pentru a stăvili efectele crizei la noi nu este raţional să măreşti salariile de ordinul zecilor de procente. Noi trebuie să protejăm investiţiile, să accesăm cât mai multe fonduri UE, să încercăm să detensionăm situaţia de pe piaţa creditului”, spune Dăianu. Totuşi, decizia Fitch este luată în plină campanie electorală. “Mi se pare ciudată o decizie de rating chiar înainte de alegeri”, spune Dumitru. Moody’s, singura dintre marile agenţii de evaluare financiară care menţine încă România în categoria investment grade, a anunţat că nu va lua vreo decizie de rating până la începutul anului viitor. Aşteaptă rezultatul alegerilor pentru că guvernele sunt în general predispuse la cheltuieli mai mari în perioade electorale.
PREA ASPRII
Un motiv de îndoială în privinţa deciziei Fitch este
dat de importanţa redusă dată datoriei publice de către analiştii
agenţiei, atât timp cât elementul principal într-o analiză de rating
este capacitatea ţării de a rambursa datoria. “Consider că Fitch a fost
prea aspră cu România. Puteau de pildă să ne treacă la BBB –, în loc de
sub-investment grade. Să treacă această campnaie electorală, cu excesele ei,
pentru ca un nou guvern să vină cu un program anticriză serios!”, a mai adăugat
Dăianu.