x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie România a accesat 50% din fondurile UE pentru agricultură

România a accesat 50% din fondurile UE pentru agricultură

de Elena Stan    |    04 Oct 2012   •   19:39
13.000 de tineri s-au stabilit la sate datorită fondurilor europene alocate în vederea începerii unei activităţi
Tot mai mulţi tineri sunt interesaţi să se instaleze în mediul rural datorită programelor cu finanţare europeană. Aşa se face că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este la ora actuală cel mai accesat program cu finanţare europeană.

"Vreau să vă spun că, pe zona de dezvoltare rurală, din opt miliarde de euro, peste patru miliarde de euro deja au fost cheltuiţi, banii au ajuns la beneficiari, iar Comisia Europeană a şi rambursat fondurile respective. Dacă media absorbţiei europene la nivel naţional este de 10%, iată că pe programul dezvoltare rurală 50% din fonduri sunt deja cheltuite. De asemenea, este important de spus că 13.000 de tineri fermieri se vor instala printr-o măsură specială din PNDR 2007-2013 în mediul rural şi vor beneficia de fonduri pentru a-şi începe o activitate în mediul rural", a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Potrivit datelor MADR, în 2012 au fost create peste 10.500 de locuri de muncă în mediul agricol şi nonagricol, din care 4.000 numai prin fonduri europene, estimările arătând aproximativ 15.000 de locuri de muncă create în acest domeniu.

Agricultura are nevoie de specialişti

Cu ocazia sărbătoririi a 160 de ani de învăţământ agronomic românesc, Daniel Constantin a declarat că agricultura românească are nevoie de cât mai mulţi specialişti în acest domeniu. "Nevoia de specialişti în domeniul agricol este tot mai mare atât în domeniul public, cât şi în cel privat. Avem nevoie de capacitatea foarte multor absolvenţi să gestionăm şi să absorbim banii europeni", a precizat Daniel Constantin. Ministrul spune că noile provocări europene din agricultură trebuie să ofere o nouă dimensiune învăţământului universitar de specialitate. "Noile condiţionalităţi ale Politicii Agricole Comune, temele privind mediul şi bunăstarea animalelor, obiectivele de dezvoltare până în 2020 dau o nouă dimensiune învăţământului universitar de specialitate. Provocările globale necesită un nivel de competenţă şi de sustenabilitate activităţilor din domeniul agroalimentar tot mai ridicat", a adăugat Constantin.

Exploataţiile mici, problema agriculturii
Fărâmiţarea proprietăţilor şi a exploataţiilor agricole este una dintre problemele cu care se confruntă agricultura românească. "Agricultura românească trece astăzi printr-un moment de criză, în pofida unei bogate experienţe în învăţământul agronomic. România a pierdut câteva avantaje, spre deosebire de alte ţări din zonă, precum Bulgaria, Cehoslovacia, Germania, care şi-au păstrat sistemul cooperatist al agriculturii şi cadrul organizaţional pentru desfăşurarea agriculturii pe suprafeţe mari. La noi a fost o bătălie surdă, oarbă, pentru proprietate, care a dus la fărâmiţarea pământurilor. Astăzi mai fac agricultură modernă cei cinci mari latifundiari din România: în Vaslui, în Insula Mare a Brăilei, în Teleorman, în Dolj şi în Banat", a precizat Ion Iliescu, fostul preşedinte al României. Acesta a subliniat că în prezent marea masă a ţărănimii trăieşte în condiţii mult mai grele din cauza fărâmiţării proprietăţilor.

Cioloş: Investiţiile în cercetare sunt esenţiale
Agricultura şi sectorul agroalimentar reprezintă singurul sector economic din Europa pentru care există o politică comună, a declarat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş. Acesta consideră că în viitor trebuie găsite soluţiile optime pentru a face "agricultură" şi cu tehnologie modernă, "dar să nu uităm că lucrăm şi cu materie vie". "Lucrăm cu un sol care are nevoie să-şi refacă fertilitatea, pentru că, lucrând pământul, avem o influenţă şi asupra biodiversităţii, iar sănătatea noastră şi cea a societăţii depind de modul cum facem acest lucru. Pe viitor avem de gând să investim mai mult în cercetare şi inovaţie, iar din 2014 o să găsim mai multe resurse financiare pentru a finanţa proiecte de cercetare şi inovare în legătură directă cu realităţile de pe teren. Faceţi în aşa fel încât să reconstruim legătura între cei care lucrează în învăţământ, în cercetare şi cei care lucrează în producţie. Trebuie să învăţăm unii de la alţii", a spus Dacian Cioloş. Comisarul european le-a transmis studenţilor de la agronomie să nu le fie ruşine că se pregătesc în acest sector, deoarece este una dintre cele mai palpitante meserii. "Unii au impresia că hrana este produsă de tractoare şi maşini, şi nu este nevoie de altceva. Aşa cum stau lucrurile acum, cu siguranţă pe viitor va fi una dintre activităţile cele mai interesante şi care evoluează cel mai mult", a  mai spus Cioloş.

×
Subiecte în articol: fonduri europene agricultura