Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nimeni nu banuia in urma cu trei ani, cand a cazut Lehman Brothers, ca situatia romanilor se va schimba atat de dramatic in urma crizei financiare care a inceput atunci. "Ce legatura avem noi cu America?", spuneau oamenii simpli, dar si unii analistii economici. Ba, chiar premierul Tariceanu ne trimitea in America sa cumparam apartamente la preturi de nimic. Dar criza care a lovit initial in piata imobiliara americana s-a mutat si in sistemul bancar american, de unde, prin efectul de contagiune, a ajuns in toate bancile importante ale lumii. Inclusiv in Romania!
● Cititi si: Saracie planetara dupa trei ani de criza. Datoria publica s-a dublat, fiind de 2.400 de euro/persoana
La nici trei luni de la declaratiile premierului de atunci, creditarea a inghetat si romanii nu au mai putut sa-si cumpere case nici macar in Ferentari. Companiile au ramas fara lichiditati, cresterea economica s-a topit, iar noi impreuna cu aproape toata planeta am intrat in recesiune. Romania a inregistrat o prabusire economica de peste 16% din PIB, ceea ce inseamna circa 16 miliarde de euro, daca apreciem ca PIB-ul mediu in cei trei ani a fost de 100 de miliarde de euro/an. Asta inseamna ca efectele caderii economice se resimt si astazi: firme care se inchid sau isi cer insolventa, somaj, scaderi de salarii, credite restante, lipsa de incredere si de perspectiva.
"Ce am invatat in astia trei ani? Ca nu suntem o insula si ca globalizarea s-a intensificat. Asa ca am invatat ca ceea ce se intampla la nivel global ne afecteaza si pe noi, ceea ce in 2008 nu prea se stia. Atunci credeam ca avem un potential mare si ca noi nu vom fi afectati", a declarat Lucian Anghel, economist-sef BCR. Acesta a mai adaugat ca am mai invatat ca ciclurile economice incep sa fie din ce in ce mai scurte. "Probabil ca nu o sa mai avem cinci ani de crestere si trebuie sa regandim modelele de business", a mai spus Anghel.
Nici statul nu o duce bine. Traieste din datorii, luna de luna Ministerul de Finante se imprumuta pentru a putea plati pensiile si salariile.
De trei ani, datoria publica a Romaniei s-a dublat. La sfarsitul anului 2008, Romania avea o datorie publica de 100,6 miliarde de lei. La sfarsitul lunii iulie 2011, datoria s-a dublat, ajungand la 202 miliarde de lei. Adica, 48 miliarde de euro. Asta inseamna ca fiecare roman are o datorie de 2.400 de euro care va trebui platita in urmatorii ani. Analistii economici spun ca ar trebui sa ne oprim la o datorie care sa nu depasesca 40% din PIB, pentru a fi credibili pe pietele financiare.
Valentin Lazea, economistul sef al BNR, considera ca 40% este un prag al datoriei care nu trebuie depasit. "Pietele financiare internaionale judeca in mod diferit tarile dezvoltate, carora le admit datorii de peste 80% din PIB, fata de tari ca Romania, unde s-ar putea ca 40% din PIB sa constituie un maxim", spune Lazea.
"Ce am invatat? Ca nu suntem o insula si ca fenomenul de globalizare s-a intensificat. Asa ca am invatat ca ceea ce se intampla la nivel global, ne afecteaza si pe noi, ceea ce in 2008 nu prea se stia. Atunci credeam ca avem un potential mare si ca noi nu vom fi afectati"
Lucian Anghel, economist-sef BCR
"In zona euro, n-ar trebui ignorata solutia excluderii tarilor care se dovedesc incapabile sau lipsite de vointa de a se reforma. Daca Grecia nu-si gaseste forta sa faca ce trebuie sa fie lasata la mana pietelor de capital. Si atunci sa-i vedem"
Valentin Lazea, economist-sef BNR
"In trei ani de criza nu s-a schimbat nimic, nu s-a invatat absolut nimic. Este o criza a datoriilor neplatibile. Singura solutie gasita a fost fost aceea de a face noi datorii, cand nici acestea vechi nu se pot plati. Din istorie nu s-a gasit vreo alta metoda de a rezolva o criza, decat prin inflatie sau razboi"
Ilie Serbanescu, analist economic, fost ministru al Reformei
"Mult mai multe banci ar fi trebuit sa dea faliment, plus unele tari. Nu s-a intamplat, si asta genereaza hazard moral. Sistemul bancar a fost salvat cu pretul adancirii crizei. In mod evident, a fost aproape un furt: acum cetatenii trebuie sa plateasca pentru exuberanta bancherilor si a celor bogati"
Liviu Voinea, director executiv GEA
Restantele la banci au crescut de 3,5 ori
Datoriile la banci ale populatiei si firmelor au crescut de peste 3,5 ori de la inceputul crizei, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei. Daca in iulie 2008 datoriile pe care persoanele fizice si juridice le aveau la banci erau de 5,9 miliarde de lei, peste trei ani, adica in iulie 2011, acestea se ridicau la 19,74 miliarde de lei. Datele bancii centrale arata ca problemele cu neplata creditelor au inceput intre iulie 2009 si iulie 2010, cand sumele restante au crescut de peste 2,3 ori. De atunci, valoarea imprumuturilor restante creste cu o viteza care da fiori bancilor comerciale.
In ultimul an, restantele la banci au crescut cu 5,9 miliarde de lei, valoare egala cu datoriile totale pe care le aveau romanii la banci inainte de criza.
Cum au disparut 150.000 de firme
Firmele romanesti s-au confruntat cu o mare lipsa de bani, dar si de comenzi. Dupa ce economia a franat brusc si a trecut de la o crestere economica de 7,9% din PIB, in anul 2008, la o cadere economica de 8,3% cumulata in 2009 si 2010, cererea interna si consumul au scazut dramatic. Practic s-au evaporat 16 puncte procentuale din PIB, adica 16 miliarde de euro. Impactul a fost naucitor pentru firme care nu au mai reusit sa ia nici macar credite de la banci. Peste 88.000 de firme s-au inchis, iar alte 61.250 au intrat in insolventa, majoritatea in 2009 si 2010, cei mai grei ani. Domeniile cele mai afectate au fost retailul si constructiile, unde falimentele s-au tinut lant. Nici industria si serviciile nu au scapat, firmele mici fiind nevoie sa-si traga obloanele si sa astepte vremuri mai bune.
Locuri de munca pierdute
Circa 568.000 de someri figurau la sfarsitul anului 2008 in datele Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca. Numarul lor a crescut cu aproape 200.000 la sfarsitul trimestrului 1 din 2011, ajungand la 741.000. Insa, cei care si-au pierdut locurile de munca de la inceputul crizei sunt mult mai multi, pentru ca din date sunt scosi automat cei care au iesit din perioada in care primeau somaj, perioada care poate varia intre 6 si 12 luni. Un alt indicator mai relevant este gradul de ocupare care cuprinde numarul salariatilor plus al altor categorii, cum ar fi colaboratori si cei platiti pe drepturi de autor. Numarul celor care lucreaza cu contract de munca sau cu un altfel de contract a scazut de la 9,237 milioane in 2008 la 9,069 acum. Dintre cei care au ramas pe drumuri, unii provin si din randul celor fara contract individual de munca si acestia nu se regasesc in nici o statistica pentru ca nu au dreptul la ajutor de somaj. Este vorba despre 300.000 de oameni, daca ne luam dupa evolutia gradului de ocupare.
