x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sărăcie planetară după trei ani de criză. Datoria publică s-a dublat, fiind de 2.400 de euro/persoană

0
Autor: Daniel Ionaşcu 14 Sep 2011 - 21:00
Sărăcie planetară după trei ani de criză. Datoria publică s-a dublat, fiind de 2.400 de euro/persoană


Au trecut trei ani de la falimentul Lehman Brothers, declarat in 15 septembrie 2008. In acea zi de groaza, Lehman se scufunda, Merrill Lynch se vindea de urgenta catre Bank of America, iar o amenintare si mai mare aparea la orizont: AIG, care a fost nationalizata in ziua urmatoare.

Acesta a fost momentul in care criza imobiliara americana s-a transformat intr-una bancara si apoi una economica internationala. Turbioanele financiare au cuprins rand pe rand toti gigantii bancari, colosii industriali, iar in final s-au extins chiar la state. Oamenii simpli au platit si vor plati cel mai scump exuberanta bancherilor, lacomia investitorilor si indecizia politicienilor.

Trei ani mai tarziu si dupa 14 tri­lioane de dolari aruncati pentru a domoli criza, lumea arata la fel de rau. Evolutia mondiala a ajuns intr-un punct in care pare ca totul a fost facut gresit. Singura diferenta e ca acum ramanem fara instrumente de a mai putea rezolva ceva.

"Eu cred ca falimentul Lehman a fost un eveniment aproape singular, desi n-ar fi trebuit sa fie. Mult mai multe banci ar fi trebuit sa dea faliment, plus unele tari. Nu s-a intamplat si asta genereaza hazard moral", a declarat pentru Jurnalul Na­­tional Liviu Voinea, directorul exe­­cutiv al Grupului pentru Eco­no­mie Aplicata (GEA). "La trei ani de cri­za, nu s-a schimbat nimic, nu s-a in­vatat absolut nimic, criza nu s-a in­cheiat si vom inainta cu pasi repezi spre dezastru. Este o criza a datoriilor ne­platibile", crede si analistul Ilie Ser­banescu, fost ministru al Reformei.

● Cititi si: Romania, scufundata in datorii si saracie

Ce s-a intamplat mai exact? "In 2008, datoria privata a unor banci a trecut la datoria privata a unor tari. In felul asta, sistemul bancar a fost salvat cu pretul adancirii crizei. Daca statul e un administrator prost, cum poti sa te astepti ca statele sa plateasca datoriile privatilor?", puncteaza Voinea. Cine plateste? Noi toti. "Din istorie, nu s-a gasit alta solutie decat inflatia si razboiul. Socul petrolier din anii ’70 s-a rezolvat cu inflatie de 10-15% anual, cu SUA in frunte. Dezechilibrele se fac tot mai mari, pentru ca minciunile sunt tot mai mari", completeaza Ilie Serbanescu.

Cu cat esti mai sarac, cu atat platesti un pret mai mare. "In mod evident a fost aproape un furt: acum cetatenii trebuie sa plateasca exuberanta bancherilor si a celor bogati", mai spune directorul GEA. "Cand se salveaza unele tari ca Grecia, nu se salveaza statele, ci tot bancile." Dupa un pachet de 110 miliarde de euro convenit de greci anul trecut cu FMI si CE si inca unul de 109 miliarde convenit in aceasta vara, probabilitatea Greciei de a da faliment era de 98% dupa ce costurile de asigurare a datoriei elene au ajuns la noi recorduri, iar economia a scazut cu 7,3%. Laureatul Nobel pentru economie Paul Krugman considera si el ca riscul unei recesiuni mondiale a crescut la 50%. El cere ca statele avansate sa inverseze masurile de austeritate luate, iar bancile centrale sa adopte politici expansio­niste.

Cum se plimba criza dintr-un loc in altul
Avansul economic generat de tarile aflate in curs de dezvoltare, precum China si Brazilia, nu este indeajuns de puternic pentru a impulsiona intreaga economie mondiala. Datele venite din SUA arata ca economia incetineste, iar in Europa criza euro cuplata cu austeritatea impusa de mai toate guvernele locale scade si mai tare consumul. Alte parti ale planetei, precum Rusia, Brazilia, Canada sau Australia, sunt dependente de cotatiile mari ale marfurilor si resurselor minerale. Oceanul de bani aruncati pe piata in ultimii trei ani au facut ca petrolul sa se scumpeasca din nou de la 36 de dolari pe baril in decembrie 2008 pana la 120 de dolari la inceputul acestui an, o data cu "Primavara araba". Dar vai, au venit devastatorul cutremur din Japonia si retrogradarea ratingului SUA, astfel ca titeiul a ajuns in zona a 85 de dolari pe baril. Deja sunt sase saptamani de incertitudini econo­mice, iar asta afecteaza preturile marfurilor. Rationamentul e simplu: daca investitorii cred ca va veni o noua criza, atunci inseamna ca va scadea consumul. Deci si cererea finala de petrol, gaze naturale, cupru, fier, carbune sau alte resurse.

Patimile francului
Concomitent, sunt cautate alte refugii, considerate sigure. Cu euro in deriva, dolarul apasat de problemele SUA, francul elvetian a devenit paradisul investitorilor. Doar ca fericirea unora inseamna problemele altora. Cu zeci de miliarde plimbate spre conturile din Elvetia, francul s-a apreciat la niveluri-record in acest an. Timp de 89 de zile francul elvetian a crescut cu 30%, punand o presiune puternica pe economia Elvetiei. De ce? Cu cat francul e mai scump, cu atat exporturile devin mai scumpe si deci necompetitive in raport cu concurenta. In acelasi timp lasa un risc puternic de scadere atunci cand investitorii ar migra in alta parte. Victime colaterale sunt si milioanele de oameni de pe planeta care au credite in franci. Bancile occidentale au dat credite in valoare de 80 de miliarde de franci (101 miliarde de dolari) numai in Estul Europei. Marea majoritate sunt acordate indeosebi in Ungaria si mai putin in Polonia.
Bancile austriece singure au dat numai ele credite in franci elvetieni in valoare de 18,3 miliarde de euro (25,7 miliarde de dolari) catre vecinii estici, potrivit bancii centrale a Austriei.

Doar ca Banca Elvetiei a spus "stop-joc" si a spus ca e gata sa cumpere nelimitat valuta, astfel incat sa mentina cursul la minim 1,2 franci pentru un euro. Ceea ce face ca investitorii sa caute o alta plasa de siguranta pentru banii lor. Iar urmatoarea intrata in colimator este coroana norvegiana. De ce? Tara este bogata in petrol, detine unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, economia este dezvoltata, este stabila din punct de vedere politic.

Cum putem rezolva criza
In ciuda complexitatii crizei, a cauzelor care au generat-o si a multiplelor ei manifestari, orice criza nu se rezolva decat prin patru moduri: inflatie, deflatie, depreciere si faliment. "Orice criza nu se poate rezolva decat in patru moduri. Deflatia vine prin taieri de salarii sau de pensii. Nu e insa suficienta pentru a scoate economia mondiala din criza daca se intampla peste tot, pentru ca nu are loc redistri­bui­re. Deprecierea e la fel – se de­pre­ciaza francul, se incearca deprecierea dolarului si a euro, deci are acelasi efect. Inflatia e generala. Falimentul – aceasta este esenta economiei de piata. Tot salvand tari si banci, am alterat-o. Faci profit, castigi, gresesti, e normal sa pierzi", a declarat Liviu Voinea, directorul GEA.

Bula aurului
Aurul s-a apreciat si el continuu din cauza problemelor mondiale. Daca la inceputul lui 2009 uncia de aur era 900 de dolari, acum se tranzactioneaza la un pret cel putin dublu. Si aici au venit deja avertizari ca ne indreptam catre o "bula a aurului", care s-ar putea sparge curand, potrivit bancii americane Wells Fargo. Inclusiv Nouriel Roubini, "Dr. Doom" – economistul care a prezis criza – spune ca aurul se afla intr-o bula speculativa. "Spamul te protejeaza mai bine impotriva inflatiei decat aurul (...). Aurul este o relicva", spunea ironic Roubini in 2010. El crede ca in economiile dezvoltate inflatia e ultimul lucru la care sa te gandesti, iar datoriile mari si presiunile pe piata muncii si cea imobiliara duc mai degraba la deflatie. Pe de alta parte, el spune ca pretul aurului tot creste din cauza panicii despre o noua recesiune mondiala. "Aurul este un refugiu, nu o solutie", considera si analistul Ilie Serbanescu.

"Guvernul euro" vs excluderea Greciei
Cu o probabilitate de 98% ca Grecia sa intre in incapacitate de plata, cu avertismente dure date de FMI privind nevoia de bani a bancilor si de actiune pentru politicieni, factorii de decizie incep sa caute solutii alternative din ce in ce mai ingenioase. "Criza europeana a datoriilor are potentialul de a fi mai puternica decat Lehman Brothers", afirma miliardarul George Soros acum cateva zile. Dupa ce cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy au impins lucrurile spre o integrare fiscala tot mai mare in Uniunea Europeana in ceea ce a fost botezat drept "guvernul euro", alte solutii care pareau fanteziste acum ceva vreme prind tot mai mult contur. Nemtii, satui de faptul ca grecii sunt in urma cu reformele promise, sunt gata sa-i scape din brate si sa isi vada singuri de treaba.
Citeşte mai multe despre:   criza economica,   criza financiara

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ce acţiuni ar trebui să evite investitorii în perioada actuală, potrivit „băncii bogaţilor”

Ce acţiuni ar trebui să evite investitorii în perioada actuală, potrivit „băncii bogaţilor”
Cele mai slabe acţiuni de deţinut în contextul actual sunt cele cu expunere pe pieţele cu forţă de muncă slabă, care riscă să preseze marjele de profit pe măsură ce va creşte nivelul salariilor, spune...

Datoria publică ar putea depăși 51% din PIB în 2021. Cât de mult se va deprecia moneda națională

Datoria publică ar putea depăși 51% din PIB în 2021. Cât de mult se va deprecia moneda națională
Deficitul bugetar estimat pentru 2021 s-ar putea situa la 6,8% iar datoria publică la 51,8% din PIB în 2022. Totodată, impactul economic al pandemiei de COVID-19 ar putea dura până în ultimul trimestru de anul...

Rectificarea bugetară a fost aprobată de guvern. Care sunt problemele

Rectificarea bugetară a fost aprobată de guvern. Care sunt problemele
Guvernul a aprobat, vineri, rectificarea bugetară care asigură banii necesari pentru pensiile și salariile bugetarilor, sănătate, a spus ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Față de forma...

Tinerii Generației Z nu doresc o carieră de succes. 82% vor să lucreze cu plăcere

Tinerii Generației Z nu doresc o carieră de succes. 82% vor să lucreze cu plăcere
Cira 82% dintre tinerii Generației Z vor să le placă ceea ce fac, iar 30% doresc să lucreze în țară, în domenii tehnice, precum tehnologia informației, respectiv robotică, gaming, hardware, programare,...

Nemulțumiri pe piața muncii. Peste 60% dintre angajații români se consideră subapreciați

Nemulțumiri pe piața muncii. Peste 60% dintre angajații români se consideră subapreciați
Mai mult de 60% dintre angajații români se consideră subapreciați la locul de muncă. Totodată, 61% vor să aleagă un post în străinătate dacă le permite telemunca, arată studiul Randstad...

ANRE majorează cu 15% prețurile de transport ale electricității. Data intrării în vigoare a noilor tarife

ANRE majorează cu 15% prețurile de transport ale electricității. Data intrării în vigoare a noilor tarife
Tariful de transport al energiei electrice va creşte cu 15% de la 1 ianuarie 2022, arată un proiect de ordin al ANRE. Prin urmare, prețul mediu va ajunge  la 23,69 lei/MWh, comparativ cu 20,55 lei/MWh, în...

Producţia de biciclete a crescut de circa zece ori în zece ani, până la 1,3 mld. lei

Producţia de biciclete a crescut de circa zece ori în zece ani, până la 1,3 mld. lei
Industria de biciclete şi-a crescut valoarea de aproape zece ori în zece ani. Peste 1.700 de oameni au realizat în 2020 vehicule pe două roţi de 1,3 mld. lei, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Registrul...

Piețele bursiere scad, pe fondul temerilor legate de varianta de Covid descoperită în Africa de Sud

Piețele bursiere scad, pe fondul temerilor legate de varianta de Covid descoperită în Africa de Sud
Piețele bursiere au suferit vineri în Asia cea mai puternică scădere din ultimele trei luni, iar petrolul s-a prăbușit după ce detectarea unei noi variante de coronavirus, posibil rezistent la vaccinuri, a făcut...

Creşterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro

Creşterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro
Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, determină unii bancheri internaţionali să ia din nou România în vizor. Banca japoneză de in­vestiţii...

Producția agriculturii montane, greu de coborât în magazine

Producția agriculturii montane, greu de coborât în magazine
Galerie Foto În fiecare an, pe data de 11 decembrie, celebrăm Ziua Internațională a Muntelui. Proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU, sărbătoarea se dorește a fi un semnal pentru încurajarea comunității...

Ministerul Finanţelor a redeschis obligaţiuni scadente în 2026 şi a luat 214 mil. lei de la bănci

Ministerul Finanţelor a redeschis obligaţiuni scadente în 2026 şi a luat 214 mil. lei de la bănci
Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iunie 2026 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 214 milioane lei, cu 286 mil. lei sub nivelul programat de 500 mil. lei, la o dobândă an...

A fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate al drumului expres București-Târgoviște

A fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate al drumului expres București-Târgoviște
Contractul pentru elaborarea studiilor de Prefezabilitate și Fezabilitate necesare construcției Drumului Expres București -Târgoviște a fost semnat, transmite CNAR. Câștigătorul licitației a fost desemnat...

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. Care este data de lansare

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. Care este data de lansare
BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei de la 1 decembrie 2021. Pe aceasta este imprimată, în premieră, o personalitate feminină, Ecatrina Teodoroiu. "Se răspunde astfel interesului public legitim, care a...

APIA: Cererile pentru acordarea de despăgubiri apicultorilor pot fi depuse până vineri

APIA: Cererile pentru acordarea de despăgubiri apicultorilor pot fi depuse până vineri
APIA anunță că termenul limită pentru depunerea cererilor privind acordarea de despăgubiri apicultorilor afectați de fenomenele naturale din primăvară este vineri, 26 noiembrie. Agenția de Plăți și...

OUG de rectificare bugetară pentru plata pensiilor. Se majorează bugetul asigurărilor sociale cu peste 528 milioane de lei

OUG de rectificare bugetară pentru plata pensiilor. Se majorează bugetul asigurărilor sociale cu peste 528 milioane de lei
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat vor crește cu 528,789 milioane de lei. În același timp, bugetul asigurărilor de şomaj se va majora cu 127,76 milioane de lei, arată proiectul...
Serviciul de email marketing furnizat de