Românii fac mai puțin shopping și caută produse ieftine

Reprezentanţii marilor retai­leri, acei jucători care con­tro­lează circa 70% din tot ce înseamnă vânzările de bu­nuri de larg consum din Româ­nia, spun că în 2023 se re­marcă o prudenţă mai ma­re a consumatorilor la shop­ping, o orientare către produse mai ieftine şi chiar o scădere a vânzărilor la anu­mite articole nealimentare, reiese dintr-o analiză ZF.

Această schim­bare în comportamentul de consum vine într-o perioadă cu inflaţie în continuare ridicată (peste 10% în primele cinci luni din an) şi cu dobânzi mai mari.

„Fenomenul de downtrading (orientare către produse mai ieftine – n.red.) este tot mai vizibil, în con­textul în care clienţii încearcă să îşi eficien­tizeze bugetul. Românii se orien­tează către branduri mai iefti­ne şi mai ales către mărci proprii“, spune Valer Han­caş, director de co­municare şi corporate affairs în cadrul Kauf­land România.

Dacă unii clienţi ai Kaufland cumpără doar produse de strictă nece­sitate, mai există şi aceia care, cel puţin în anumite categorii, au rămas fideli bran­durilor pe care le consumau ante­rior, însă au redus cantităţile achiziţionate.

„Astfel, în cazul anumitor categorii de produse, în special alimentare, scăderile de volum sunt mai evidente decât downtrading-ul.“

Afirmaţiile sunt con­firmate şi de re­pre­zentanţii Metro România. Adrian Ariciu, CEO al com­paniei, spune că local consumatorii se aş­teap­tă la noi creşteri de preţuri şi din cauza asta caută modalităţi prin care să îşi adapteze coşul. „Totuşi, am remarcat că nu renunţă la două atribute – la brandul preferat în anumite categorii de produse şi la experienţa de cumpărare. La nivel general, vedem o migraţie spre produse mai ieftine, spre mărci proprii sau articole la promoţie.“

Per total, adaugă el, se observă un comportament mai chibzuit, mai ponderat al românilor, precum şi o scădere a con­sumului în anumite categorii nealimentare.

În primele patru luni din an, în volum, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consu­mul privat, a crescut cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Dacă este analizată doar luna aprilie însă, a existat un declin anual de 1,6%, pe fondul scăderii volumelor de vân­zări de carburanţi şi bunuri nealimentare, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Datele se referă la evoluţia vânzărilor în volum (număr de bucăţi), nu în valoare, unde inflaţia ţine cifrele pe plus. De altfel, inflaţia e factorul principal care a dus încă din 2022 la schimbarea comportamentului de consum.

„Consumatorii români au devenit tot mai atenţi atunci când pun un produs în coşul de cumpărături. Ei acordă tot mai multă importanţă raportului preţ-calitate şi surselor de unde provin produsele, prefe­rinţa este pentru local. De asemenea, am observat o înţelegere mai bună şi o creştere accelerată pentru mărcile proprii“, preci­zează reprezentanţii discounterului Penny România.

Aceleaşi tendinţe sunt remarcate şi de Tiberiu Dăneţiu, director de marketing la Auchan România, care spune că românii vor să mănânce mai bine, dar sunt mai atenţi în privinţa preţului.

„Rămâne tendinţa de mai sănătos, ro­mânesc, local. Mai degrabă scade canti­tatea decât calitatea, dar poate fi observată şi o uşoară tendinţă de depremiumizare, de downtrading, alături de o orientare crescută către mărcile private.“

Nevoia de a avea un raport bun calita­te-preţ a crescut, iar aceasta este o tendinţă accentuată de inflaţie, spun reprezentanţii Carrefour, care adaugă că analizează constant ce se întâmplă cu consumul românilor.

„Estimăm că şase din 10 români sunt preocupaţi sau afectaţi de context şi adoptă diverse strategii de adaptare - cumpără în cantităţi mai mici, aleg produse din catego­rie dar la un preţ mai mic, renunţă la anumite categorii, reduc frecvenţa cumpărăturilor. De aceea, dezvoltăm acţiuni promoţionale pe care le adaptăm continuu.“

Compania are local circa 400 de magazine sub mai multe formate, precum hipermarketuri, supermarketuri, proximitate şi discount. Acestora li se adaugă operaţiunile online.

„Ne bazăm pe formatul de discount Supeco, care are şi un mecanism de reducere în funcţie de cantitatea cumpărată“, spun reprezentanţii Carrefour.

Pe de altă parte, oficialii Metro afirmă că au observat cum comerţul de proximitate a început să câştige mult teren, în contextul macroeconomic actual marcat de creşterea preţurilor.

„Comerţul de proximitate câştigă teren atât în urban cât şi în rural, pentru că oamenii se uită la costuri. Se uită şi la costul de transport (până la un magazin mai îndepărtat – n.red.) şi la cel de timp.“

Din aceleaşi considerente, şi online-ul se dovedeşte câştigător, completează executivii Carrefour.

„Revoluţia digitală, accelerată de restricţiile pandemiei, a schimbat foarte mult comportamentul consumatorilor, am trecut de la un e-commerce utilitarist şi funcţional la prioritizarea personalizării, la recompensarea experienţei de cumpărare. În plus, a face cumpărături inteligente în ziua de azi înseamnă, printre altele, a economisi timp.“

Comportamentul de consum al românilor s-a schimbat în contextul inflaţiei record, şi asta după o bună perioadă de creşteri susţinute şi de uptrading (orientarea către produse mai scumpe) ca urmare a unei puteri de cumpărare mai mari. De altfel, de-a lungul anilor, consumatorii locali şi-au tot schimbat comportamentul în ton cu „vremurile“.

„În timp, clienţii şi-au schimbat gusturile şi mentalitatea, acum sunt mult mai maturi, mai pragmatici, mai exigenţi şi mai atenţi la ce consumă. Au adoptat un stil de viaţă sănătos şi sustenabil, fiind mult mai prietenoşi cu mediul înconjurător. Cum se traduce acest lucru în comportamentul lor? Îşi doresc produse de calitate la un preţ cât mai bun, accesibil. Pun accent mai mult pe gust decât pe cantitate“, spun oficialii Mega Image, o reţea prezentă de circa 27 de ani pe piaţa din România, ce a ajuns la peste 950 de magazine în Bucureşti şi în marile centre urbane.

„În tot acest timp, am analizat cu atenţie comportamentul clienţilor noştri: cum arată coşul de cumpărături, care sunt nevoile şi preferinţele românilor, care e stilul de viaţă, dar şi care sunt schimbările prin care oamenii au trecut în ultima perioadă.“

Ei adaugă că românii sunt orientaţi în continuare către produse locale, sănătoase, cu ingrediente care provin de la fermierii români, obţinute în mod sustenabil. „Sunt atenţi să cumpere produse care vin în ambalaje reciclabile sau create din materiale reciclate. Ce am mai observat la clienţii noştri este că sunt curioşi să afle ce iniţiative concrete avem pentru a reduce consumul de plastic, a preveni risipa alimentară şi a reduce impactul asupra mediului şi climei.“

Totuşi, când vine vorba de shopping, preţul este argumentul suprem.

„Clientul nu vrea să cumpere româneşte dacă produsul respectiv e mai scump. Preţ, promoţie şi apoi „made in Ro“, asta e ordinea priorităţilor“, conchide Daniel Gross, CEO-ul Penny România.

România are astăzi zece mari reţele de comerţ modern ce adună peste 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate şi cash&carry. Cifra de afaceri cumulată a celor zece jucători s-a apropiat pentru prima dată de pragul de 100 mld. lei anul trecut, după o creştere de 18,5% versus 2021. Aceste companii controlează circa 70% din vânzările de bunuri FMCG, deci ele ştiu la prima mână ce se întâmplă cu consumul privat, unul dintre motoarele de bază ale economiei.

(sursa: Mediafax)