Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce zeci mii de bulgari au protestat săptămâna trecută împotriva majorărilor consistente de preţ la electricitate, tăvălugul scumpirilor urmează să ajungă şi în România: liberalizarea va începe de la 1 iulie pentru consumatorii casnici, în timp ce acordarea de certificate verzi deja se vede în facturi şi pune presiune pe industrie.
Proteste de amploare au avut loc duminică în Sofia, Varna dar şi Plovdiv şi Blagoevgrad. Manifestanţii au acordat guvernului un ultimatum de o săptămână pentru a le îndeplini cererile, una dintre acestea fiind renaţionalizarea celor trei societăţi de distribuire a energiei electrice, deţinute acum de către cehii de la CEZ şi EnergoPro, şi austriecii de la EVN.
Dacă vecinii noştri de la sud s-au revoltat din cauza scumpirilor de 13% din vara anului trecut, România va da piept cu scumpirile în perioada imediat următoare. Liberalizarea pieţei pentru electricitate a fost impusă Executivului de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) sub argumentul că, fără aceasta, companiile din energie nu vor realiza investiţii. Din 56 de TWh, energie produsă în România, jumătate, adica 28 de TWh, sunt livraţi în piaţa reglementată pentru instituţii, populaţie şi o serie de întreprinderi mici.
Preţul energiei electrice s-a majorat cu 10% de la 1 ianuarie, un procent de 6% fiind recunoaşterea de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a unor costuri mai mari pentru o serie de producători, iar alţi 4% vin ca urmare a creşterii sprijinului acordat companiilor care investesc în energie regenerabilă. Liberalizarea preţurilor la populaţie este programată să se termine în 2017.
Bate vântul prin factură
Cu toate acestea, problema nu este aşa de simplă: Gheorghe Bran, un consumator din Slatina iritat de scumpiri, a trimis pe adresa redacţiei o copie după o factură în care la un total de 54 de lei, valoarea certificatelor verzi era de 32 lei, mai mult de jumătate din sumă. Certificatele verzi reprezintă instrumente acordate atunci când se livrează în sistemul energetic un MWh de energie regenerabilă. Producătorii eolieni primesc două certificate verzi la un MWh produs, în timp ce cei din sectorul fotovoltaic primesc un număr de şase astfel de certificate. Ca urmare a subvenţiilor masive, în România există proiecte de investiţii în sectorul regenerabil de 30.000 MW, în condiţiile în care întreg sistemul nostru energetic nu are acum mai mult de 20.000 MW.
Energia regenerabilă este sprijinită de ţara noastră printr-o schemă de 10 miliarde de euro, însă această sumă imensă nu este plătită de stat, ci de către consumatori.
Estimările ANRE arată că electricitatea se va scumpi cu 30% până în 2016 doar din cauza energiei regenerabile, la care se va mai adăuga şi liberalizarea preţurilor, cerută de către FMI.
Canibalizarea industriei
Subvenţiile pentru sprijinirea energiei verzi “canibalizează” industria şi distorsionează piaţa, întrucât sunt prea mari prin raportare la costul tehnologiilor, afirma recent şi Marian Năstase, vicepreşedinte Alro. “Subvenţia pentru energia regenerabilă loveşte cu brutalitate în orice consumator de energie într-un mod fără precedent. (...) Businessul lor distorsionează economia pentru că nu este economie de piaţă, ci una subvenţionată. Subvenţia doar a distorsionat economia, este disproporţionată, brutal de mare, canibalizează industriile, în condiţiile în care costul tehnologiilor a scăzut la mai puţin de jumătate”, declara el.
Producătorii de stat, în corzi
Dacă iniţial autorităţile au lăudat legea, acum sunt preocupate de magnitudinea scumpirilor. Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat încă de la preluarea mandatului că doreşte revizuirea legii care reglementează subvenţiile în energiile regenerabile. Statul pregăteşte scăderea numărului de certificate verzi de la 6 la 5 pentru parcurile fotovoltaice şi de la 3 la 3,6 pentru microhidrocentrale.
Iar scumpirile nu sunt singura problemă: din cauză că energia eoliană este produsă în cantităţi foarte mari, producătorii de stat care lucrează pe combustibili clasici sunt ameninţaţi cu insolvenţa.
Astfel, Complexul Energetic Oltenia are o cantitate excedentară de 9 TWh şi stocuri mari de cărbune, în vreme ce Nuclearelectrica ar avea o capacitate excedentară de 4 TWh, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, proaspăt desemnat administrator judiciar al combinatului Oltchim, scrie EnergyOnline.ro. Conform lui Piperea, CE Oltenia ar putea ajunge în insolvenţă, cu grave efecte sociale, din cauză că producătorul are 20.000 de angajaţi. De altfel, posibilitatea insolvenţei este amintită în scrisoarea de intenţie cu FMI şi în cazul Complexului Energetic Hunedoara.
Gravitatea situaţiei a făcut ca Transelectrica să limiteze cantităţile de energie verde ce vor fi preluate în sistem: dacă anterior exista obligativitatea ca electricitatea din surse regenerabile să fie preluată prioritar, Transelectrica a iniţiat o procedură care stipulează că doar cantităţile notificate în prealabil vor ajunge la consumatori. Restul poate fi exportat. Măsura este menită să disciplineze “băieţii verzi” şi să semneze contracte directe pe OPCOM.
Pentru a atinge ţintele de mediu impuse de Uniunea Europeană, România nu are nevoie decât de 4.300 MW eolieni, 230 MW solari şi 600 MW în biomasă.
Pentru a atinge ţintele de mediu impuse de Uniunea Europeană, România nu are nevoie decât de 4.300 MW eolieni, 230 MW solari şi 600 MW în biomasă. Potrivit estimărilor, România va avea încheia acest an cu o capacitate instalată de 3.000 MW eolieni iar toate proiectelor ajunge la 30.000 MW.
Citește pe Antena3.ro
