Şeful FMI: Unii români îşi vor pierde slujbele

Şomajul va creşte, bugetul de stat este puternic dezechilibrat, adoptarea euro rămâne un vis frumos, iar datoriile făcute azi pentru a trece perioada de criză vor fi lăsate moştenire generaţiilor următoare.
Şeful FMI a făcut un tur de forţă în România şi a plecat cu promisiunea autorităţilor că vor respecta acordul şi, după finalizarea acestuia, vor accesa încă un împrumut de la Fond.

GUVERN: DEZECHILIBRE BUGETARE
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, şi-a început vizita de o zi la Bucureşti cu o discuţie, la Palatul Victoria, cu premierul Boc, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi câţiva membri ai Cabinetului. Şeful FMI i-a spus premierului Boc că înţelege că România a fost afectată de criză şi că există o presiune asupra bugetului şi a asigurat că instituţia financiară caută în continuare soluţii, împreună cu autorităţile române, pentru a păstra echilibrul macroeconomic.

ASE: DATORII PENTRU GENERAŢIA DE MÂINE
Mesajul reprezentantului FMI a devenit mai clar după ce a ajuns în faţa studenţilor de la Academia de Studii Economice. "Ceea ce consumaţi astăzi va fi plătit de generaţiile viitoare. Din acest punct de vedere, o schimbare în comportament este foarte necesară", a arătat şeful FMI. El a arătat că, pe viitor, autorităţile trebuie să se confrunte cu problema reducerii datoriilor.

Directorul FMI a comparat situaţia cu un incendiu în care copiii au rămas în casă şi singura decizie este să torni multă apă. "La sfârşit ţi-ai salvat copiii, dar peste tot este plin de apă şi trebuie să accepţi asta. Guvernele trebuie să se confrunte cu problema creşterii îndatorării, de aceea, noi insistăm astăzi pe limitarea deficitelor în viitor", a spus Strauss-Kahn.

România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun", a spus Dominique Strauss-Kahn. Anterior, el a declarat că adoptarea euro de către România cu un an sau poate doi întârziere ar fi chiar mai bine.

"Unii români şi-ar putea pierde slujbele în următoarele luni, dar este rolul Guvernului să rezolve situaţia şi să arate încredere, pe fondul revenirii creşterii economice în acest an", a mai spus şeful FMI. Rata şomajului în februarie a continuat să crească, ajungând la 8,3%, faţă de 8,1% în ianuarie.

BĂSESCU: VREM ÎNCĂ UN ACORD
România îşi doreşte o colaborare pe termen lung cu FMI, i-a spus preşedintele Băsescu lui Strauss-Kahn. "Când vom încheia acest acord, cel mai probabil vă vom solicita un acord stand-by de asistenţă sau o linie de credit flexibilă. Vom vedea împreună ce soluţie trebuie adoptată în ce priveşte România, pentru că este clar că, atât timp cât suntem într-un acord cu dumneavoastră, România este mai credibilă", i-a spus Traian Băsescu directorului general al FMI.

PARLAMENT: NU DAŢI VINA PE FMI PENTRU SCĂDEREA SALARIILOR
După discuţiile de la ASE cu studenţii, Dominique Strauss a venit în faţa parlamentarilor cu acelaşi tip de mesaj: şomajul va creşte în lunile următoare, deşi "lucrurile" încep să se îmbunătăţească. Şeful FMI a atras atenţia şi asupra faptului că măsurile de reducere a salariilor din sectorul public, creşterea impozitelor pe venit sau construirea a mai puţine drumuri sunt decizii luate de Guvern, şi nicidecum impuse de FMI. "Noi propunem, dar nu impunem. Nu trebuie ca responsabilitatea luării acestor măsuri să revină exclusiv FMI, căci acestea sunt decizii luate de Guvernul local", a explicat Strauss.

În plus, directorul FMI a vorbit, cu titlu general, şi despre posibilitatea unui deficit mai mare, de exemplu de 8,5%, care nu ar deranja FMI, dar numai în condiţiile în care acel 0,5% în plus va fi folosit pentru finanţarea programelor sociale, pentru categoriile defavorizate.


Responsabilitate fiscală
Camera Deputaţilor a adoptat ieri Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cu 135 de voturi favorabile, 97 împotrivă şi o abţinere, actul normativ fiind una dintre obligaţiile impuse de acordul cu FMI. PNL şi PSD au votat împotriva proiectului, pe care l-au criticat pentru ambiguităţile din text. Actul normativ impune ca pe parcursul exerciţiului bugetar creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiţii să nu poată fi utilizate pentru cheltuieli curente şi introduce obligativitatea de a prezenta o estimare a impactului bugetar pentru orice fel de iniţiativă legislativă.

În plus, interzice Guvernului să emită cu mai puţin de 180 de zile înainte de încetarea mandatului acte normative care pot duce la creşterea cheltuielilor de personal. Deputatul PSD Viorel Ştefan a criticat însă textul legii, spunând că are pre multe neclarităţi. Legea prevede înfiinţarea unui Consiliu Fiscal al cărui statut nu este precizat.

"Nu ni se spune dacă are personalitate juridică, este sau nu ordonator de credite", a spus deputatul PSD. Consiliul nu este obligat să prezinte vreun raport Parlamentului, iar sancţiunile pentru cei care depăşesc plafonul de cheltuieli sunt inexistente.
    ● Monica Iordache Apostol

Concluzia: mai vorbim
La plecarea din România, Dominique Strauss a declarat că autorităţile române fac eforturi pentru a duce la bun sfârşit programul cu FMI, însă a apreciat că este foarte greu. El a mai afirmat că Fondul este îngrijorat de creşterea deficitului bugetar, mai ales că în lunile ianuarie şi februarie, România a avut cheltuieli bugetare mai mari decât cele anticipate, iar veniturile la buget au fost mai mici. Din acest motiv, FMI ar putea modifica, nesemnificativ, estimarea privind creşterea economică a României în acest an, în prezent de 1,3%, iar ultimele date statistice sunt mai slabe faţă de aşteptări, a declarat şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că FMI va aştepta încă trei luni să vadă rezultatul execuţiei bugetare înainte să treacă la planul B, care ar presupune măsuri mai dure. "Personal nu sunt adeptul măririlor de taxe, eu cred că sunt suficiente resurse la buget, de exemplu, excepţiile la plata TVA sau la plata impozitului pe venit. Dacă acestea vor fi scoase din Codul Fiscal s-ar putea aduna mulţi bani la buget. Să nu uităm şi de întărirea disciplinei fiscale", a mai spus el.