Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform statisticilor europene, România are una dintre cele mai mici cote ale impozitului pe profit, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre taxarea forţei de muncă. În paralel, statul român colectează anual de la agenţii economici şi persoane fizice miliarde de lei din tot felul de taxe. Oficial, banii sunt pentru susţinerea investiţilor de mediu, pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri naţionale, pentru pregătirea teritoriului împotriva inundaţilor şi a altor calamităţi naturale etc. Cât de eficient se folosesc însă aceşti bani, vedem şi noi pentru că suntem codaşii Europei la toate capitolele.
Administraţia Fondul de Mediu(AFM) este una din instituţiile publice care stă de ani de zile pe un munte de bani. Strânge din toate părţile taxe, dar când vine vorba de rezultate nu prea are ce arăta. Numai anul trecut a încasat peste 835 de milioane de lei, iar pentru acest an se estimează că va colecta peste 840 de milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor, 831.261.000 lei, vor proveni din timbrul de mediu și alte impozite și taxe fiscale.
Dacă sunt prea mulţi bani micşoraţi taxele
Anul trecut AFM nu a deschis nicio sesiune pentru depunerea de proiecte, cu excepţia programului Rabla. În rest, a mai dat câţiva firfirei pentru finanţarea programelor de canalizare şi alimentare cu apă, de împădurire, pentru închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier, pentru ”Casa Verde”, pentru parcuri, pentru monitorizarea calității aerului, dar şi pentru proiectele de proiecte de conștientizare publicului. Situaţia probabil că nu se va schimba nici în acest an, având în vedere că, deşi este mijlocul lunii martie, AFM nu a deschis nici o sesiune pentru depunerea de dosare în vedere obţinerii finanţării pe nici unul din programele amintite mai sus. Cu aşa încasări uriaşe şi cheltuieli anemice, nici nu este de mirare că bugetul fondului avea la începutul anului trecut un excedent de 1,718 milirde de lei din anii anteriori, iar la începutul acestui an ajunsese la 2,18 miliarde de lei.
Cheltuielile de personal ale AFM vor creşte în acest an la 23,04 milioane lei, în condiţiile în care anul trecut acestea au fost de 21,51 milioane lei.
Citește pe Antena3.ro
De unde vin banii la Fondul de Mediu în 2016
-timbrul de mediu pentru autovehicule-435.638 mii lei;
-3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase obţinute de către generatorul lor-71.400 mii lei,;
-taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă-14.280 mii lei;;
-taxele încasate de la proprietarii s-au administratorii de depozite pentru deșeurile inerte 6 mii lei;
-2 lei/kg, datoraţi de operatorii economici care introduc pe piaţa bunuri ambalate-150.000 mii lei;
- 2% din valoarea substanţelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu-14.484 mii lei;
-2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase-50.898 mii lei;
-2 lei/kg anvelopă, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării-600 mii lei;
-3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare-2.955 mii lei;
taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu-510 mii lei;
-100 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ teritoriale în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale-5.610 mii lei;
-ecotaxa, în valoare de 0,1lei/bucată, aplicată pungilor şi sacoşelor din plastic-45.900 mii lei;
- taxa de 0,3 lei/kg., aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri, pe bază minerală, semisintetice, sintetice- 37.500 mii lei;
-penalității de 100 euro, echivalentă în lei, pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalentă emisă, care nu a achiziţionat certificatele de emisii de gaze cu efect de seră 100 mii lei;
-taxă de 2 lei/kg aplicată pentru diferenta dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate și cantitățile constatate de Administrația Fondului ca fiind valorificate-1.380 mii lei;
ANAR, autofinanţata din taxe şi alocaţii bugetare
România este la mila Celui de Sus când vine vorba de inundaţii. În fapt, am avea o entitate a cărei misiune este, pe lângă gestionarea, gospodărirea şi valorificarea resurselor de apă, şi „apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora”. Se numeşte Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Este o regie autonomă de interes public naţional, non-profit, care se autofinanţează, ceea ce le permite angajaţilor de aici să-şi tragă salarii şi sporuri salariale de lux. Ei se autofinanţează pentru că strâng, în numele statului român, taxe pentru utilizarea apei de la agenţii economici şi pentru alte servicii, iar pe de altă parte, primesc alocaţii bugetare.
Taxa pe apă se lasă cu proces
De altfel, taxa pentru apa uzinată de hidrocentrale va aduce statului român chiar un proces la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg. Iniţiatorul demersului este Hidroelectrica, culmea, unde tot statul este acţionarul majoritar. În această situaţie de a plăti taxa pe apă este tot sistemul energetic, iar în cazul termocentralelor situaţia este şi mai cidată, ele fiind puse să plătească apa pentru fiecare grup, deşi este aceeaşi cantitate. Taxa pe apă generează probleme şi microhidrocentralelor, dar ca şi cum ea nu ar fi fost suficientă, ANAR le mai percepe acestora şi o taxa pentru utilizarea albiei râurilor ( pentru suprafaţa ocupată în albia primară).
Bani strânşi din apă, cheluiţi pe Apa Sâmbetei
Cât de eficient cheltuie regia banii colectaţi şi alocaţiiele bugetare nu prea se vede, dar la sfârşitul anului trecut avea un excedent bugetar de peste 22 de milioane de lei, după ce la sfârşitul lui 2014 era de 331 milioane de lei. Cam ce s-a întâmplat în ultimii ani (2012-2014) pe la ANAR ne spune raportul Curţii de Conturi dat publicităţii la sfârşitul anului trecut. S-au făcut achiziţii la suprapreţ, s-au dat salariale ilegale (sporuri de fidelitate, al 13-lea salariu, prime de 8 Martie, prime de Ziua Internaţională a Apei, sporuri pentru vechime într-un procent mai mare decât cel prevăzut de legislaţia muncii etc.), iar membrii Comitetului de Direcţie (angajaţi ANAR), şi-au tras indemnizaţii de şedinţă (9.500 de euro/an), deşi erau obligaţi să participe la ele, conform fişei postului.
Cheltuielile de personal la ANAR prevăd o creștere de 62,497 milioane lei, reprezentând majorarea cu 10% comparativ cu anul precedent a salariilor de bază
Plătitim, plătim şi tot fără autostrăzi suntem
Când vine vorba despre infrastructura rutieră, autorităţile nu au cu ce se lăuda, decât dacă ultimul loc în UE la acest capitol ar fi un motiv. Cu toate acestea, posesorii de maşini sunt puşi de ani de zile să plătească rovinieta şi o supraacciză la carburanţi în contul ipoteticelor autostrăzi. Unde s-au dus banii colectaţi de CNADNR? Foarte mulţi în studii de fezabilitate pentru proiecte care şi acum zac prin sertare, pe construcţia greşită a unor drumuri şi poduri, iar lista ar putea continua.
Banii curg la CNADNR
Din primăvara anului 2014 şi până la sfârşitul anului, şoferii au plătit pentru realizarea infrastructurii rutiere 1,5 miliarde de euro. Banii au provenit din plata rovinietei şi a accizei suplimentare de 7 eurocenti/litru de carburant. Deşi nu am primit cam nimic pentru aceşti bani, Ministerul Transporturilor ne mai pregăteşte o surpriză din 2017: taxa de autostradă. Ea ar urma să fie minimum 1,75 de euro pentru fiecare 100 de kilometri parcursi pe autostrazile construite din bani publici sau europeni.
