Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Masurile de austeritate luate de guvernanti in urma cu un an a schimbat comportamentul consumatorului roman. Astfel, consumatorii romani sunt nevoiti sa isi cheltuiasca cea mai mare parte a veniturilor pe produse alimentare si bauturi nealcoolice, cheltuielile fiind astfel limitate la strictul necesar, potrivit studiului Climatul de consum Europa, realizat de GfK.
''Situatia in Romania este schimbatoare in momentul de fata. Cu toate ca Romania a reusit sa depaseasca criza anul acesta, cu o crestere de la an la an de 0,2% in al doilea trimestru si o rata a somajului care a scazut usor sub 5%, aceste imbunatatiri nu s-au facut inca simtite si nu au avut un efect pozitiv asupra vietii de zi cu zi a romanilor. Inflatia se situeaza la 7,9%, iar TVA la 24%. Pe parcursul ultimului an, ca parte a masurilor de salvare, salariile functionarilor publici au fost reduse cu pana la 25% si deocamdata nu a fost posibil sa se renunte la aceste reduceri. Acest lucru este confirmat de indicatorul privind dorinta de cumparare, care in prezent se situeaza la -37,6 puncte. Dupa o usoara redresare la -20,9 puncte in august, acesta a scazut din nou in ultimele doua luni ca urmare a nesigurantei legate de evolutia crizei datoriilor in Europa si SUA'', se mentioneaza in documentul citat.
Potrivit acestuia, consumatorii europeni sunt, in mod vizibil, din nou nelinistiti, confruntati cu dezbaterea in desfasurare privind bailout-ul Greciei si cu inrautatirea crizei datoriilor in Franta si Italia. Inca din iunie, asteptarile privind starea economiei ''aproape ca s-au prabusit'' in majoritatea tarilor europene incluse in studiu, cele mai accentuate scaderi inregistrandu-se in Germania (de la 50,3 la 4,8 puncte), Austria (de la 19,6 la -26,2 puncte) si Franta (de la -15,3 la -42,2 puncte). Singurele tari care au reusit sa evite acest trend puternic descendent intr-o oarecare masura au fost Polonia (de la -13,9 la -10,2 puncte), Bulgaria (de la -10,8 la -15,3 puncte) si Romania (de la -26,2 la -32,8 puncte).
''Cresterea economica in majoritatea tarilor europene nu este atat de puternica cum au prezis expertii in primavara. Numai Germania continua sa inregistreze rezultate economice extrem de bune, insa pana si aici asteptarile privind cresterea au inregistrat recent un declin accentuat'', se precizeaza in documentul Gfk.
Studiul arata ca Bulgaria a mentinut cu succes un curs pozitiv, inregistrand o crestere economica de circa 2% comparativ cu anul anterior, datorata, in principal, activitatilor de export si turismului, care a creat multe locuri de munca in perioada de vara. Materialul precizeaza, insa, ca, in comparatie cu 2008, ratele de crestere sunt relativ modeste iar acest lucru se reflecta si in asteptarile privind starea economiei. 'In lumina datoriei europene si a crizei financiare, consumatorii nu sunt convinsi ca situatia va continua sa aiba un impact la fel de mic asupra Bulgariei ca si pana acum. Anul acesta, Bulgaria a reusit sa isi reduca cu succes deficitul guvernamental si sa isi stabilizeze rezultatele economice generale. Ca urmare, ea a fost recompensata de agentia de evaluare Moody's cu o corectare in sens ascendent a rating-ului de credit', se arata in studiul referitor la climatul de consum in Europa.
In Marea Britanie, redresarea economica a fost mult mai lenta si mai variabila decat in cazul celorlalte doua recesiuni anterioare, din perioada 1979 - 1981 si din perioada 1990 - 1991. 'Masurile de austeritate ale guvernului britanic incep sa isi faca incet efectul si cheltuielile publice au fost reduse aproape la zero, desi aceasta are un efect negativ asupra cresterii economice', se mentioneaza in document.
Pe de alta parte, grecii si-au pierdut orice urma de incredere intr-o redresare economica in viitorul previzibil: asteptarile privind starea economiei au atins o noua valoare minima record de -58,7 puncte. 'Performanta economica a Greciei a scazut cu 5,5% in al doilea trimestru al acestui an, o cifra similara fiind anticipata pentru intregul an. Cheltuielile publice au continuat sa creasca, punand in pericol planurile UE si ale Fondului Monetar International de a ajuta Grecia sa depaseasca criza. Guvernul Greciei inregistreaza in prezent un deficit de circa 9%, mai mult de unul in sase greci fiind actualmente somer; se anticipeaza ca, pana la sfarsitul anului, aceasta cifra sa ajunga la unul in cinci, iar pana in 2012 la unul in patru. In lumina nivelului ridicat al somajului si al cresterii impozitelor si contributiilor, consumul nu sustine nici el economia deoarece grecii fac, in momentul de fata, numai cumparaturi esentiale', subliniaza studiul. Potrivit acestuia, o problema majora aditionala este productivitatea redusa si un deficit extrem de ridicat de cont de capital si de cont curent.
Ca urmare a nesigurantei economice in crestere, asteptarile privind veniturile au scazut in intreaga Europa. Dupa cum era de asteptat, cele mai pesimiste tari au fost Grecia (-59,3 puncte) si Portugalia (-58,5 puncte), cu toate ca si in Franta se anticipeaza o reducere semnificativa a veniturilor (-51,9 puncte).
'In ultimele trei luni, consumatorii italieni si-au dat seama, pentru prima data, ca exista un risc real de faliment national. In mod clar, acestia au acceptat situatia si sunt pregatiti sa faca sacrificii pentru a infrunta criza. Italienii sunt la fel de putini doritori ca si alte tari sa plateasca impozite mai mari, insa in situatia actuala sunt pregatiti sa sufere reduceri ale veniturilor, daca aceasta va reduce datoria guvernamentala pana la un nivel rezonabil', se precizeaza in materialul elaborat de Gfk.
Un tablou variat apare si in evolutia asteptarilor privind veniturile in Polonia. Pe de o parte, s-au inregistrat niveluri mai ridicate de ocupare a fortei de munca iar cresterea economica din Polonia este buna, expertii anticipand o crestere de ansamblu de circa 4,5% in 2011 si un avans de 0,5% a consumului privat. Pe de alta parte, rata somajului continua sa ramana, la 11,8%, extrem de ridicata. Si aici, principalul factor cauzator de neliniste este situatia din Grecia, si posibilele consecinte ale acesteia in UE. 'In momentul studiului, populatia era nelinistita si din cauza alegerilor generale iminente pentru formarea noului guvern national', precizeaza autorii studiului.
Majorarea impozitelor si taxelor si incetinirea cresterii economice in Uniunea Europeana afecteaza si dorinta de cumparare a consumatorilor. Cele mai mari valori ale indicatorului continua sa se inregistreze in Germania (29,7 puncte) si Austria (26 puncte), urmate la o distanta semnificativa de Bulgaria (-2,2 puncte). Ezitarea legata de efectuarea de cumparaturi majore acum sau amanarea acestora inregistreaza cel mai ridicat nivel in Portugalia (-49,6 puncte), Marea Britanie (-49,1 puncte) si Romania (-37,6 puncte).
Portugalia se lupta cu criza, si implementeaza sistematic programul de reducere a cheltuielilor fixat de troica Uniunii Europene. 'Se observa deja mici succese initiale: situatia financiara a guvernului s-a imbunatatit usor, si inflatia a ramas stabila, intre 2% si 3%. Masurile de austeritate impuse cetatenilor sunt extrem de dure, rata medie de impozitare situandu-se deja la 40%, si urmand sa urce si mai mult ca urmare a masurilor troicii. De asemenea, nu se anticipeaza cresteri salariale. Consumatorii portughezi au reactionat ca atare, cheltuind bani numai pe articole de uz zilnic strict necesare, si amanand, in masura posibilitatilor, cumparaturile majore', se arata in document.
La randul sau, Franta face eforturi sa isi mentina un rating de credit cat mai ridicat in cpnditiile in care datoria nationala se ridica in prezent la 88% din PIB. 'Garantiile pentru imprumuturi aditionale necesare pentru sustinerea Greciei au fost asigurate in primul rand de Germania si Franta, ceea ce poate face ca deficitul guvernului francez sa creasca si mai mult in viitorul apropiat. La aceasta s-a adaugat faptul ca cresterea economica a fost mult mai lenta decat s-a anticipat, ceea ce inseamna ca guvernul primeste mai putini bani din impozitare si contributii sociale. Presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa faca economii si sa sporeasca veniturile, si ca urmare cetatenii francezi anticipeaza ca atat impozitele cat si contributiile vor continua sa creasca. In consecinta, acestia cheltuiesc bani numai pe articole absolut necesare in viata de zi cu zi, si amana cumparaturile majore cat mai mult posibil', precizeaza Gfk.
Spania a reusit sa isi controleze intr-o oarecare masura inflatia, care, la 3%, se afla la cel mai coborat nivel inregistrat de la sfarsitul anului trecut, in principal datorita preturilor reduse la combustibil, care au redus presiunea asupra portofelelor consumatorilor. Cu toate acestea, spaniolii nu sunt prea optimisti, si nu intentioneaza sa faca cumparaturi majore in viitorul apropiat.
In aceste conditii, una dintre concluziile studiului elaborat de Gfk este aceea ca, pentru o continuare a redresarii economice a Uniunii Europene, este esential ca tarile membre sa isi reduca nivelul datoriilor in mod rapid si cu rezultate de lunga durata. 'Felul in care UE va aborda criza Greciei in saptamanile care urmeaza si costul generat de aceasta pentru diversele tari vor influenta cu siguranta, in mod decisiv, daca si cat de rapid consumatorii europeni vor incepe sa creada din nou in redresarea economica a Europei', se mai arata in studiu.
Potrivit Gfk, rezultatele au fost luate din studiul 'Climatul de consum MAXX', comandat de Comisia Europeana, care are la baza interviuri cu consumatori efectuate lunar, in toate tarile Uniunii Europene.
Infiintat in 1934 ca prima companie de cercetare de piata in Germania, Grupul GfK are in prezent mai mult de 150 de sucursale in 100 de tari de pe cinci continente. GfK Romania, fondata in 1992, este parte integranta a Grupului GfK. De peste 10 ani, GfK Romania este institutul numarul 1 de cercetare de piata din Romania.
