Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După 20 de ani de pomeni electorale şi menţinere artificială a preţurilor sub costuri, castelul de cărţi migălos construit de către stat s-a prăbuşit: România va închide trei mine de huilă din Valea Jiului iar pe celelalte va încerca să le introducă într-o mega-companie de stat, Hidroenergetica, ce încă nu e constituită.
Ţara noastră nu mai poartă în prezent discuţii cu Comisia Europeană pentru ştergerea unei părţi din datoria de aproape un miliard de euro pe care Compania Naţională a Huilei (CNH) o care către buget, potrivit Ministerului Economiei.
Patru din cele şapte mine ale societăţii vor fi incluse în complexe energetice iar trei vor fi oprite dar ministerul va continua să le ofere subvenţii pentru închidere până în 2018.
"Dânşii (reprezentanţii FMI - n.r.) doresc ca perioada să fie mai scurtă. Nu ne dorim să ne întindem cu acest progam până în 2018, dar important este ca în aceste zone să creăm soluţii alternative, ca forţa de muncă să aibă soluţii. Nu am discutat de numărul de personal, acolo este vorba de câteva mii de oameni, dar nu s-a discutat punctual acest lucru, ci soluţiile de reintegrare”, a declarat Ion Ariton, ministrul Economiei. Autorităţile vor căuta soluţii de recalificare a minerilor care, în urma restructurării CNH, îşi vor pierde locurile de muncă.
Problemă fără sfârşit
"În privinţa restructurării Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a prezentat un plan de restructurare care prevede accesarea ajutorului de stat de către trei din cele şapte mine, în conformitate cu decizia adoptată în decembrie 2010 de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene, care prevede prelungirea termenului de acordare de ajutoare industriei miniere de cărbune până în 2018. Celelalte patru mine urmează a fi incluse în complexuri energetice”, se arată într-un comunicat remis de minister.
În data de 17 ianuarie, ministrul Arton a cerut conducerii CNH şi sindicatelor un plan de dezvoltare pe termen lung, până în 2020. Tot atunci, el spunea că nu e de acord ca toate cele 7 mine să fie închise. În funcţie de planurile aduse, Guvernul va aloca la următoarea rectificare bugetară fondurile necesare.
"La data de 10. 12. 2010, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia nr. 2010/787/UE privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, decizie care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011. În baza acestei decizii, care permite acordarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor necompetitive, în prezent, la nivelul CNH, este în curs de elaborare documentaţia de notificare a ajutorului de stat, documentaţie care urmează a fi transmisă Comisiei Europene (COM), în vederea autorizării ajutorului de stat. În baza deciziei de autorizare a ajutorului de stat, se vor aloca CNH, la următoarea rectificare bugetară, fondurile aprobate de COM pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive”, se arată în răspunsul ministerului la solicitarea Jurnalului Naţional.
Povestea restructurării continue
Statul s-a făcut că restructurează mineritul de mai mult de 10 ani dar problemele s-au agravat în ultimii 5 ani. La finele lui 2006 Guvernul a încercat să şteargă datoriile istorice ale mai multor companii până ca ţara noastră să adere la Uniunea Europeană.
Ca atare a fost dată o ordonanţă de urgenţă, care însă n-a fost votată de Parlament niciodată. Ulterior, ministrul Varujan Vosganian a anunţat că va încerca ştergerea datoriilor istorice la Comisia Europeană, însă fără mare succes. A plasat totuşi CNH sub administrare specială pentru ca nu cumva Fiscul să o execute.
O dată cu schimbarea regimului politic, următorul ministru, Adriean Videanu a regândit sectorul energetic şi a iniţiat constituirea a două mega-companii care să conţină atât producătorii cât şi mineritul pe bază de huilă şi lignit. CNH trebuia curăţată de datorii şi nclusă în Hidroenergetica, împreună cu două treimi din Hidroelectrica, ELCEN şi ermocentralele Paroşeni şi Mintia.
Dar proiectul bate pasul pe loc de doi ani. Statul a acordat CNH ajutoare de stat, sub formă de subvenţii, în valoare de circa 1,29 miliarde de lei în perioada 2007-2010, cu avizul Comisiei Europene. Anul trecut statul român a subvenţionat producţia de huilă cu 245,6 milioane de lei, circa 60 milioane de euro, bani care au venit de la bugetul de stat. Dar din acest an subvenţiile nu mai sunt permise pentru huilă în UE, cu excepţia celor agreate pentru închiderea minelor. Constantin Jujan, directorul CNH, declara în vara anului trecut că eliminarea subvenţiei înseamnă creşterea preţului la huilă cu 20%, ceea ce înseamnă o creştere a preţului la gigacaloria produsă de termocentralele care lucrează pe acest combustibil, respectiv Mintia şI Paroşeni.
Problema CNH e că inclusiv cu aceste subvenţii, societatea nu este viabilă.
O altă variantă analizată de autorităţi era ca Fiscul să execute compania iar Hidroelectrica să cumpere minele viabile pentru a le integra în Hidroenergetica. "Cea mai bună minciună este adevărul”, spunea atunci Videanu.
În final, totul s-a prăbuşit: CE nu a fost de acord cu ştergerea datoriilor iar Hidroenergetica nu a fost constituită după ce Franklin Templeton şI sindicaliştii au obţinut blocarea procesului în instanţă.
Îm topul datornicilor
CNH are aproximativ 8.783 de salariaţi care lucrează la una din cele şapte exploatări miniere, exploatarea de preparare, reprezentanţa sa sau la staţia de salvare minieră. La jumătatea anului trecut datoriile totale la bugetul consolidat al statului ale societăţii miniere au ajuns la 4,32 miliarde lei, faţă de 4,16 miliarde lei la sfârşitul anului 2009. Compania Naţională a Huilei a consemnat în 2009 pierderi de 599,8 milioane lei (141,8 milioane euro), cu 70% mai mari faţă de 2008, iar estimările pentru 2010 indicau pierderi de 678,9 milioane de lei.
Societatea este, însă, vitală pentru Valea Jiului, iar închiderea ei ar însemna un dezastru social pentru zonă. Rezerva sa exploatabilă este de peste 100 milioane de tone, iar producţia anuală este cifrată între 2,5 şi 2,7 milioane de tone. Vârsta medie este de 41 de ani, în situaţia în care vârsta de pensionare a personalului din subteran este de 45 de ani. Blocul Naţional Sindical avertiza acum doi ani că astfel societatea riscă să fie blocată în viitorii 4-5 ani.
