Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După mai mulţi ani în care a insistat asupra beneficiilor austerităţii în combaterea efectelor economice, Fondul Monetar Internaţional face, chiar fără să îşi asume în mod deschis asta, primii paşi înapoi. Într-un raport publicat pe site-ul FMI, economistul şef al Fondului, Olivier Blanchard, recunoşte prima dată eroarea comisă de organismul internaţional atunci când a recomandat guvernelor europene ajustări fără să prevadă că austeritatea va afecta grav creşterea economică. Documentul poartă titlul: "Erori în prognosticul de creştere şi multiplicatorii fiscali" şi admite, citez: "S-a subestimat în mod semnificativ creşterea şomajului şi scăderea cererii interne odată cu consolidarea fiscală". După cum semnalează deja presa europeană, apariţia documentului ar putea semnala o schimbare în studiile Fondului atunci când va formula recomandări pentru menţinerea ajustărilor în unele ţări europene. Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat astăzi continuarea politicilor prudente ale băncii centrale şi menţinerea dobânzii de politică monetară. Colegul meu, Iulian Olescu analizează aprecierile economistului şef al FMI şi încearcă o explicaţie a contextului.
Economistul şef al FMI, Olivier Blanchard şi Daniel Leigh, coautor al studiului, arată că în calculele efectuate de Fondul Monetar Internaţional a fost subestimat impactul pe termen scurt pe care reducerile de cheltuieli publice şi creşterile de impozite îl au asupra economiei. Prognozele au subestimat în mod semnificativ creşterea şomajului şi reducerea cererii interne determinate de măsurile severe de consolidare fiscală. Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional admit astfel că politica de promovare a austerităţii este posibil să nu fi reprezentat cea mai bună soluţie în cazul anumitor ţări pentru depăşirea dificultăţilor economice determinate de criza globală. Analistul economic Aurelian Dochia spune că apariţia unor astfel de rapoarte nu ar trebui să ne surprindă.
Aurelian Dochia: Lucrarea despre care este vorba, publicată de economiştii Fondului Monetar Internaţional nu schimbă fundamental datele problemei, pentru că, dacă ne uităm în urmă, Fondul Monetar Internaţional a început deja să îşi nuanţeze poziţia în legătură cu măsurile de austeritate pe care le-a recomandat foarte ferm acum un an sau doi şi pe care în ultima vreme a început să le trateze cu ceva mai multă prudenţă, recunoscând în mai multe rânduri, inclusiv prin vocea reprezentanţilor autorizaţi, chiar a preşedintelui, că într-adevăr măsurile de austeritate pot să aibă efecte negative. Întotdeauna au fost economişti care au susţinut că măsurile de austeritate nu sunt binevenite şi că guvernele nu ar trebui să insiste pe aceste măsuri de austeritate. Ar trebui, dimpotrivă să meargă pe ideea stimulării consumului şi a cererii agregate. Cred că ceea ce se pierde din vedere în discuţiile de genul acesta, este că, din păcate, nu toate ţările îşi permit să neglijeze măsurile de austeritate, pentru că pur şi simplu pieţele sunt cele care le sancţionează. Nu Fondul Monetar este cel care, în ultimă instanţă, impune sau nu măsuri de austeritate, ci pieţele financiare, iar ţările care ajung să se împrumute cu dificultate sau cu dobânzi foarte mari pe pieţele internaţionale datorită unor politici interne care nu sunt suficient de austere şi nu sunt credibile pentru investiitorii de pe pieţele financiare internaţionale, ajung să constate că, chiar dacă vor să nu aplice măsuri de austeritate, nu au de ales, pentru că trebuie să plătească foarte scump lipsa măsurilor de austeritate şi cred că acest aspect este cel care este relevant şi pentru situaţia României, pentru că, în ultimă instanţă, nu ceea ce negociem noi cu Fondul ca deficit bugetar este important, ci datoria totală şi răspunsul pieţelor internaţionale financiare la performanţa şi la credibilitatea României este importantă.
Reporter: Autorii raportului subliniază la rândul lor faptul că rezultetele care au ajuns nu înseamnă că în funcţie de situaţiile specifice din fiecare ţară, ajustările fiscale nu ar fi de dorit. Ei atrag, însă atenţia că trebuie evaluate cu mai multă grijă efectele pe termen scurt ale unor măsuri de austeritate, mai ales în condiiile în care se constată că în perioade economice dificile costurile pe care acestea le determină sunt mai mari decât în mod normal. Raportul este publicat pe site-ul Fondul Monetar Internaţional, însă în preambulul său se specifică faptul că nu reprezintă punctul de vedere oficial al FMI, ci numai pe cel al autorilor lui. România a traversat în ultimii ani o perioadă marcată de măsuri de austeritate nepopulare, convenite cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale în cadrul unor acorduri de creditare. 2013 ar putea reprezenta anul în care accentul să nu mai fie pus pe ajustări, după cum apreciază şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu: Politica fiscală din acest an cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului, cum s-a întâmplat în anul precedent, ci mai de grabă spre o consolidare. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată şi aceasta înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public, nu este nevoie de ceea ce noi în ultimii ani am denumit sub cuvântul "austeritate", deci nu va fi nevoie de o continuare a austerităţii dacă disciplina financiară va fi suficient de puternică.
Reporter: În urma analizei celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macroeconomici care relevă întreruperea tendinţei ascendente a ratei anuale a inflaţiei, dar şi o redresare lentă a economiei româneşti, Consiliul de Administraţie al BNR a decis astăzi menţinerea pentru a şasea oară consecutiv a ratei dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an, minimul istoric atins de acest indicator la sfârşitul lunii martie 2012. Dobânda de politică monetară influenţează nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale atât la credite, cât şi la depozite şi este cel mai important instrument utilizat de către BNR pentru a ţine sub control inflaţia.
