Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ungaria a fost lovita din plin de agravarea crizei din zona euro, iar problemele celei mai indatorate economii din Europa Centrala si de Est ar putea indica un nou val de contagiune in regiune, afectata puternic si in 2008 de criza financiara, potrivit Financial Times (FT).
Budapesta 'a indurat' trei licitatii dificile pentru vanzarea de obligatiuni intr-o saptamana, randamentele au urcat puternic, iar forintul s-a depreciat la un minim istoric. Prabusirea monedei alimenteaza inflatia si dificultatile a sute de mii de unguri care au luat credite ipotecare in valuta intr-o periaoda in care forintul era mult mai puternic.
Agentiile Fitch si Standard&Poor's au inrautatit la negativa perspectiva de rating a Ungariei, aflata pe ultima treapta recomandata pentru investitii, iar retrogradarea in categoria "junk" pare numai o chestiune de timp, potrivit Financial Times.
Ungaria a inregistrat o incetinire a creditarii, in contextul evitarii riscului de catre investitori si inrautatirii asteptarilor economice pentru zona euro, cea mai mare piata de export a tarii.
Guvernul de centru dreapta, format de partidul Fidesz, sustine ca a facut eforturi pentru a controla deficitul, cu un obiectiv de 2,5% din PIB pentru anul urmator, si a inceput sa reduca datoria tarii de la nivelul de 80% din PIB "mostenit" de la precedenta administratie.
"Nu suntem Grecia. Suspectam unele actiuni speculative in spatele acestei situatii", a declarat ministrul pentru comunicare al guvernului de la Budapesta, Zoltan Kovacs.
O parte importanta a economistilor considera, insa, ca Ungaria ar putea fi penalizata pentru politicile "neortodoxe" ale guvernului.
Citește pe Antena3.ro
Dupa ce a castigat alegerile anul trecut, guvernul Fidesz a intrerupt acordul cu FMI, care a salvat tara de la colaps financiar in 2008, si a permis acumularea unui deficit bugetar mai mare decat ar fi acceptat institutia financiara internationala.
Comisia Europeana a insistat ca Ungaria sa continue reducerea deficitului, fortand astfel o regandire a strategiei. Economistii afirma ca de la momentul respectiv politicile guvernului par adeseori improvizate.
Executivul a redus unele taxe, anuntate anterior, dar pentru a acoperi deficitul de venituri a introdus o taxa speciala pentru banci, sectorul telecom, retail si energie, iritand investitorii straini.
Guvernul a starnit noi controverse prin transferul economiilor ungurilor la sistemul obligatoriu de pensii private inapoi catre stat. Recent, executivul de la Budapesta a nemultumit bancile, controlate in principal de grupuri straine, dupa ce a oferit posibilitatea platii creditelor ipotecare la rate de schimb reduse artificial, pierderile urmand sa fie suportate de sectorul bancar.
Analistii considera ca rezervele valutare de 52 de miliarde de dolari i-ar putea permite Ungariei sa supravietuiasca prima jumatate a anului urmator fara finantare externa, insa ulterior ar avea probleme.
Pentru a reduce presiunea pe forint, Ungaria ar trebui sa creasca dobanzile, sa foloseasca rezervele pentru a apara cursul forintului sau sa se intoarca la FMI, considera Timothy Ash, analist la Royal Bank of Scotland.
Banca centrala a indicat, marti, ca ar putea inaspri "gradual" politica monetara, insa analistii Citigoup au avertizat ca o astfel de masura ar fi echivalenta cu "un glont in cap" pentru economie.
Seful grupului parlamentar al Fidesz, Janos Lazar, nu a exclus in aceasta saptamana o intoarcere la FMI. Linia oficiala a guvernului ramane insa ca nu are nicio intentie de a face asa ceva.
Costurile asigurarii datoriilor Frantei si Spaniei au atins noi maxime record
Costurile asigurarii datoriile pe cinci ani ale Frantei si Spaniei impotriva riscului de neplata au crescut joi la noi maxime record, din cauza temerilor privind accelerarea crizei din zona euro si extinderea acesteia la marile economii ale zonei euro, transmite Reuters.
Contractele credit default swap (CDS), pentru asigurarea datoriei, au crescut cu 0,23 puncte procentuale, la 4,9 puncte pentru Spania, in timp ce CDS-ul pe 5 ani al Frantei a avansat cu 0,09 puncte la un maxim record de 2,34 puncte.
Costul similar al Italiei a urcat cu 0,15 puncte procentuale, la 5,89 puncte.
Un punct procentual este echivalent cu un cost de 100.000 de euro pentru asigurarea unei datorii de 10 milioane de euro.
Spania si Franta au vandut joi cu dificultate obligatiuni guvernamentale, la randamente ridicate, din cauza temerilor privind extinderea crizei.
Madridul a fost fortat sa suporte cele mai mari costuri de imprumut incepand din 1997 la vanzarea unor obligatiuni pe zece ani in valoare de 3,6 miliarde de euro, iar randamentul mediu a urcat la 6,975%, cu 1,5 puncte procentuale peste media licitatiilor din acest an. Randamentul maxim acceptat de guvernul spaniol a fost de 7,088%. In 1997, Spania a acceptat un randament de 7,26% pentru obligatiuni pe zece ani. Randamentul mediu platit de Spania este foarte aproape de pragul psihologic de 7%, care a fortat Grecia, Irlanda si Portugalia sa ceara ajutor financiar extern.
Guvernul de la Paris a vandut obligatiuni de 7 miliarde de euro, la costuri mai mari. Guvernul de la Paris acceptat un randament mediu de 1,85% pentru titlurile pe doi ani, fata de 1,31% in octombrie, respectiv de 2,44% pentru obligatiunile scadente in 2015, fata de 1,96% la ultima licitatie.
