UTI Systems riscă să fie exclus din Netcity

Ajunsă la fundul sacului, compania UTI Systems se află la un pas de a pierde contractul cu Primăria Capitalei privind implementarea controversatului proiect Netcity. Din cei 1.200 de kilometri destinaţi reţelei subterane de fibră optică pe care UTI Systems trebuia să-i realizeze, până acum s-au săpat tranşee de 80 de kilometri, iar reţeaua este finalizată doar pe 13 kilometri.

De mai bine de doi ani, Primăria Capitalei se chinuieşte să îngroape reţeaua aeriană de telecomunicaţii printr-un amplu proiect denumit generic Netcity. După o licitaţie cu cântec, pentru concesionarea domeniului public, câştigătorul UTI Systems este la un pas de a pierde contractul cu Primăria Municipiului Bucureşti (PMB ) dacă până la 15 decembrie nu găseşte soluţii pentru a recupera întârzierea finalizării proiectului.

FINALIZAREA NETCITY ÎN 50 DE ANI
"Dacă lucrările vor decurge în acelaşi ritm, vor trece peste 50 de ani pentru ca proiectul Netcity să se finalizeze, iar noi am transmis companiei UTI ca până la 15 decembrie să vină cu soluţii de recuperare rapidă a întârzierilor, în caz contrar vom recurge la rezilierea contractului", a declarat, directorul executiv al Direcţiei de Coordonare şi Reglementare Infrastructură (DCRI) din cadrul PMB, Alexandru Radu. Potrivit acestuia până acum au fost finalizaţi doar 13 kilometri de reţea de fibră optică, dintr-un total de 1.200 de kilometri prevăzuţi în contract, pentru care UTI a plătit cinci milioane de euro. Porţiunea de reţea funcţională cuprinde bucla Piaţa Alba Iulia - Piaţa Unirii - Bvd Decebal - Şos. Ştefan Cel Mare - Piaţa Alba Iulia.

"În cazul rezilierii contractului vom apela la o firmă de audit şi în urma raportului vom decide dacă şi cu cât vom despăgubi compania, proiectul întorcându-se astfel la PMB", a precizat Radu. Că în cazul probabilei rezilieri UTI-PMB managerul UTI, Tiberiu Urdăreanu va plăti sau nu Primăriei despăgubiri stipulate(sau nu!) în contract rămâne o altă chestiune despre care oficialii de la Capitală preferă încă să nu se pronunţe, dar marea problemă o constituie riscul ca UE, conform nerespectării normelor, să le taie bucureştenilor cablurile supraterane.

CE AR PUTEA LĂSA BUCUREŞTENII FĂRĂ TELEVIZIUNE, INTERNET ŞI TELEFON
La 13 noiembrie 2009, la ultima vizită a Comisiei Europene pentru uniformizarea legislaţiei din telecomunicaţii la Bucureşti, a lăsat să se înţeleagă că decablarea bucureştenilor nu este decât o problemă de timp. "Acest an reprezintă perioada de încheiere a unei etape privind poluarea urbană la nivel european, iar noi nu am reuşit încă să luăm o măsură în acest sens şi în actualul context riscul e destul de mare ca UE să impună coborârea cablurilor, iar în caz contrar vom plăti amenzi usturătoare", a avertizat directorul DCRI.

Potrivit acestuia "se aşteaptă venirea lui Sorin Oprescu din cruciada prezidenţială pentru a lua decizii ferme privind rezolvarea acestei probleme, care nu este una, deloc simplă". Până la reîntoarcerea lui Oprescu, şi în timp ce UTI aleargă după diverşi parteneri care să aducă finanţare externă, PMB încearcă să pună la punct noi strategii de implementare a proiectului Netcity. "Una dintre soluţiile optime ar fi folosirea galeriilor RADET, care de fapt sunt ale PMB, pentru a îngropa reţeaua de fibră optică sau implicarea tehnică şi financiară a Primăriei prin realizarea canalizaţiei Netcity concomitent cu modernizarea străzilor, ceea ar însemna o scădere a costurilor cu peste 60%", a precizat Radu.

Acesta a arătat că în Capitală, chiar dacă sunt funcţionale în proporţie de 80%, galeriile administrate de RADET se întind pe o distanţă de 1.200 de kilometri, identică suprafeţei necesare Netcity.

BRANDUL DE MILIOANE DE EURO, DONAT PRIMĂRIEI
Dincolo de haosul Netcity, PMB va mai arunca pe fereastră alţi 100.000 de euro, bani necesari unui nou studiu de fezabilitate privind trecerea în subteran a reţelei de telecomunicaţii. "În luna ianuarie, vom organiza o licitaţie privind realizarea unui nou studiu de fezabilitate Netcity, care îl va completa de altfel pe cel existent, iar preţul stabilit pentru această analiză se ridică la aproximativ 100.000 de euro", a precizat directorul DCRI. Pe de altă parte, în cazul rezilierii contractului, firma care administrează practic în prezent proiectul Netcity, Netcitytelecom parte a UTI Systems şi al cărui unic acţionar este Urdăreanu, va trece la PMB.

"Există o clauză fermă prin care, în cazul unui faliment al UTI sau al rezilierii contractului, firma remorcă Netcitytelecom va trece la Primărie" a adăugat Radu. De altfel, el este şi proprietarul de drept al brandului Netcity, "care valorează acum zeci de milioane de euro", spune Radu, dar imediat după înregistrarea (nr. - 75109) la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) a donat acest drept Primăriei.

ILEGALITĂŢI DE SUTE DE MILIOANE DE EURO
În aşteptarea Netcity, de ani buni, proprietarii de reţele de telecomunicaţii îşi derulează în ilegalitate afaceri de succes. Potrivit PMB, aproximativ 90% dintre provideri folosesc spaţiul aerian bucureştean fără a deţine autorizaţie de construcţie, totul fiind parafat la mica înţelegere, iar în unele cazuri sub umbrela unor contracte mascate. Dacă, la nivel naţional 85% din cifra de afaceri din domeniul telecomunicaţiilor este deţinută de cinci mari operatori (UPC, RCS&RDS, Romtelecom, Orange şi Vodafone), alţi 2.500 de provideri, majoritatea de cartier, îşi dispută "concurenţa" pe restul de 15% şi pe acelaşi domeniu public, fără a plăti însă taxele şi impozitele ce se impun.

Numai în Bucureşti, la nivelul lunii mai a anului trecut, erau înregistraţi în statistici 458 de astfel de mici întreprinzători, numărul lor atingând astăzi cifra 700. Pentru providerii înregimentaţi deja în bucla de 13 kilometri realizată de UTI, costul chiriei se ridică, lunar, la 80 de euro/km, iar în anumite zone, într-o tubetă (tub de canalizaţie) se adăpostesc chiar şi 16 cablişti. Din sumele încasate de concesionarul UTI, mai exact din cifra de afaceri a Netcitytelecom, o redevenţă de 12% intră la sfârşitul anului în contul PMB.

Articol preluat din Financiarul