Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Impozitul pe gospodării ar putea fi o carte câştigătoare dacă va exista o infrastructură modernă şi un sistem de disciplină în colectarea dărilor, susţine Adrian Vasilescu, consultant de Strategie la Banca Naţională a României.
"S-ar putea să fie o carte câştigătoare, în primul rând, dacă va exista o infrastructură modernă şi un sistem de disciplină în colectarea dărilor. Combinat cu introducerea sistemului pe gospodării, Fiscul îţi dă ţie cetăţean al României, salariat, obligaţia de a te duce la Fisc o dată la şase luni sau o dată pe an, încă nu s-au decis cum să se facă această impozitare, prin prezenţa salariatului la o coadă imensă, probabil, de care uneori se va lipsi sau poate că s-ar putea să ajungem în situaţia în care colectarea nu va mai fi 100% măcar de la salarii. Fiscul ar putea să spună păi nici acum nu e 100%, pentru că foarte mulţi angajatori iau impozitul de la salariaţi, dar nu-l varsă la Fisc. Asta se poate rezolva uşor, ca întregul impozit adunat de la salariaţi să fie vărsat la Fisc, dar se poate rezolva foarte greu ca toţi salariaţii să se ducă la timp şi să-şi verse impozitul la Fisc, în condiţiile în care perspectiva ar putea să fie sumbră, cu cozi imense, cu pierdere de timp şi aşa mai departe", a declarat, joi, pentru RFI, Adrian Vasilescu.
Acesta a precizat că în momentul de faţă singurul lucru cert legat de acest subiect este dorinţa Guvernului de a schimba sistemul de impozitare şi de a introduce impozitul pe gospodării, fără însă a exista date certe în aceste sens.
"Deocamdată cele mai multe informaţii le avem pe surse. Nu sunt date certe. Singurul lucru cert este dorinţa, cerinţa Guvernului, a Fiscului, de a schimba sistemul de impozitare şi de a introduce impozitul pe gospodării. Deocamdată este foarte important să definim ce înseamnă gospodării. Sunt câteva concepte în spaţiul public şi niciunul nu stă în picioare. Apare ideea gospodăriei pe curte, dar o curte poate să fie cu două case, o casă în care stau părinţii şi o casă în care stau copiii. Sunt două familii diferite, cu bilanţuri diferite, cheltuieli diferite şi venituri diferite. Nu stă în picioare ideea de gospodărie pe curte. S-a discutat despre gospodăria pe apartament, dar într-un apartament poate să fie un chiriaş. Chiriaşul poate să aibă propria lui gospodărie, pentru care are propriile venituri şi cheltuieli şi nu se poate amesteca gospodăria chiriaşului cu cea a proprietarilor, iar atunci rămâne o singură idee. Gospodăria înseamnă un număr de persoane, 2-3-10, care calculează împreună o balanţă de venituri şi o balanţă de cheltuieli", explică reprezentantul BNR.
Potrivit sursei citate, datele INS referitoare la structura cheltuielilor din gospodării arată că gospodăria medie adună în totalul veniturilor 60% din salarii, însă există diferenţe între numărul real de salariaţi din România.
(...) În structura statisticii apare că gospodăria medie adună în totalul veniturilor 60% din salariu. De unde Dumnezeu vine acest 60%, pentru că numărul de salariaţi cu care vehiculează statisticile noastre a fost de 4,5 milioane, până de curând, iar după angajările din ianuarie-februarie, martie, a urcat la 4,8 milioane. Statistica ne mai dă o cifră: 6 milioane de salariaţi. Această cifră ne-o dă ori de câte ori comunică populaţia activă, asta înseamnă că populaţia activă din punctul de vedere al statisticii însumează vreo 8 milioane şi ceva. Din aceste 8 milioane, 6 milioane sunt salariaţi şi foarte mulţi se întreabă care e adevărul. De unde 4,8 milioane şi de unde 6 milioane? Tocmai diferenţa asta pune pe gânduri Fiscul, pentru că 4,8 milioane înseamnă salariaţi angajaţi, cu contract de muncă, fie că este temporar sau permanent (...). Ei sunt 4,8 milioane, dar statistica mai numără, prin ancheta integrată din gospodării, până la 6 milioane de salariaţi, considerând un salariat care timp de o săptămână a lucrat cel puţin 4 ore undeva. A lucrat într-o gospodărie vecină, a fost la cărat pietre sau măturat străzi, dar toţi aceşti oameni care sunt în suma de deasupra celor care sunt angajaţi cu contract de muncă, ei nu plătesc impozite. Statistica ştie asta, Ministerul Finanţelor ştie asta şi se întreabă acum cum să îi impoziteze şi pe ei", a subliniat consultantul BNR.
Întrebat dacă există o cultură fiscală în România necesară pentru funcţionarea acestui nou sistem de impozitare, Vasilescu a afirmat că România ocupă ultimul loc din aceste punct de vedere într-o statistică a UE.
"În legătură cu cultura fiscală, cultura financiară, UE ne-a pus în faţă oglinda anul trecut şi ne-a spus că sunt 28 de ţări în UE, noi am făcut anchetă în fiecare ţară cu cultura financiară, iar voi, românii, sunteţi ultimii. În faţa voastră sunt bulgarii cu 10 puncte procentuale mai mult. Faceţi ceva să ieşiţi din capcana asta pentru că nu e dreaptă această clasificare, pentru că nu corespunde cu inteligenţa românilor, dar este reală, iar atunci o să vedem că sunt multe de făcut", a menţionat Vasilescu.
Consultantul BNR a mai afirmat că în ceea ce priveşte deducerile acestea ar trebui să înceapă, aşa cum se face la ora asta în foarte multe ţări, cu reducerea impozitului pe cheltuieli pentru anumite situaţii de pregătire profesională.
"Mă uit în librăriile din România. De la începutul crizei şi până acum au fost traduse şi sunt în librării cam toate marile cărţi în care s-au scris pe glob, în special cele americane. Din păcate, deşi tirajele sunt foarte mici, dar cele mai multe sunt de la începutul crizei şi astăzi în librării, şi asta deoarece cărţile sunt foarte scumpe şi nimeni nu deduce cheltuielile pe cărţi. Profesorii de economie de la toate nivelurile, de la şcoala generală, că acum se face economie şi la şcoala generală, licee, cursuri de antreprenoriat, profesorii de economie ar trebui să poată să îşi deducă cheltuielile cu cărţile şi multe altele. E foarte complicat sistemul şi nu ştiu dacă infrastructura noastră financiară este pregătită pentru o revoluţie fiscală (...) O asemenea revoluţie este necesară, dar în primul rând cred că o infrastructură modernă ar rezolva lucrurile, altfel ne vom încurca şi mai tare", susţine Vasilescu.
În ceea ce priveşte proiectul Legii salarizării unitare, Adrian Vasilescu consideră că în primul rând ar trebui văzut dacă vor fi bani pentru a fi plătite salariile mărite "care sunt spectaculoase", mai ales pentru anumite categorii cum sunt medicii şi profesorii.
"Deocamdată sunt două întrebări esenţiale. Prima, dacă aceste măriri de salarii, care sunt spectaculoase, mai ales pentru câteva categorii, medici, profesori, dacă vor fi bani pentru a fi plătite aceste salarii. Asta este prima întrebare importantă (...). Eu cred că întrebarea corectă este dacă noi, în România, ne permitem să nu mărim salariile, iar atunci singura soluţie este să fie apăsate mai multe pedale, nu una singură, că dacă mărim salariile nu rezolvăm nici problema stimulării muncii în ţară şi nu vom rezolva nici problema care ne doare acum foarte mult, cum să aducem în ţara o parte din forţa de muncă, care la ora actuală face valoare adăugată pentru alte ţări", a mai spus Vasilescu.
Întrebat dacă în aceste condiţii nu va fi pus în pericol deficitul bugetar, Vasilescu a răspuns : "Nu va fi în pericol deficitul, dacă se vor apăsa mai multe pedale şi în primul rând pedala productivităţii".
"Sunt idei care nu stau în picioare. (...) PIB-ul este o noţiune foarte complicată, valoarea adăugată care intră în PIB se produce şi concomitent se consumă. Important este că deasupra acestei valori adăugate va trebui să mai avem ceva, să avem productivitatea muncii mai mare şi să avem un nou stil de muncă pe piaţa muncii, să facem o nouă piaţă a muncii, să restructurăm din temelii piaţa muncii din România. Aşa vor face guvernanţii bani pentru salarii mai mari. Altfel se duce în deficit", a adăugat consultantul de Strategie la Banca Naţională a României.
Cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ar putea fi înlocuită cu un impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor, venitul impozabil urmând să fie stabilit după ce din suma totală câştigată de membrii unei gospodării vor fi scăzute o serie de cheltuieli şi acordate anumite deduceri, conform proiectului Codului Economic, aflat în curs de elaborare.
Fiecare gospodărie va beneficia de un punctaj acordat în funcţie de numărul membrilor de familie şi de un plafon neimpozabil. Venitul anual global impozabil se stabileşte după scăderea, din venitul anual, al acestui plafon neimpozabil. Conform formulei de calcul din proiect, stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni ( Pn = P x 1.000 lei x 12 luni). Punctajul alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct (P = număr de puncte +1). Astfel, de exemplu, în cazul unei gospodării cu o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an.
Contribuţia de sănătate plătită, prima de asigurare obligatorie pentru casă şi maşină sau programele educaţionale pentru copii precum before şi after school sau grădiniţe particulare, dar şi abonamente la sala fitness, gimnastică, dans, alte activităţi sportive, biletele la teatru şi film urmează să fie deduse la calculul venitului impozabil.AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
