Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Data adoptării de către România a monedei unice europene a fost stabilită – anul 2019. Dar greul abia acum începe, avertizează la unison oficiali şi analişti economici. “Obiectivul de adoptare a monedei unice europene în 2018-2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi de evaluarea consecinţelor, în special a celor legate de alinierea preţurilor”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Proiect naţional
Data aderării României la zona euro este cel mai important anunţ cu impact economic al anului şi acest proiect ar trebui transformat într-un proiect de ţară, a afirmat preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel.
“După momentul aderării la Uniunea Europeană, foarte puţine proiecte ar putea întruni acest calificativ, de proiect strategic, de interes naţional. 2019 este o ţintă foare ambiţioasă, dar nu imposibil de realizat. După anunţul public, acum este foarte important acel plan detaliat, pe care ar trebui să îl finalizat cât mai repede. Acest plan ar trebui să asigure bazele unui nivel de trai mai bun al românilor, pentru că asta înseamnă creşterea PIB/locuitor, înseamnă că suntem mai eficienţi, deci va fi normal să avem salarii mai mari”, a precizat Anghel.
Ţările din regiunea noastră trebuie să crească cu un anumit ritm până la momentul când vor intra în zona euro astfel încât PIB/cap de locuitor să fie de 75%-80% din nivelul Uniunii Europene, nivel la care probabil se va ajunge de la 60% în prezent, a spus Dan Bucşa, economist pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul UniCredit Bank AG. “Dacă presupunem că zona euro va creşte doar cu inflaţia, respectiv 2% nominal, România are de crescut cu 5,5% pe an. Nu este o sarcină imposibilă, însă România este una dintre ţările care a crescut cel mai slab din regiune, comparativ cu ţările baltice, Slovacia şi Polonia”, a explicat Bucşa.
Traseu cu ţinte pe ani, pe domenii
Pentru realizarea unui obiectiv atât de ambiţios este necesar să fie stabilit un traseu care să presupună, pornind de la ţinta aderării, o serie întreagă de ţinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României.
“Când aderăm la euro am aflat, este o decizie politică. Din momentul în care decizia a fost luată, însă, dimensiunea politică dispare. Pentru că, dacă stabilirea unui calendar este o decizie a reprezentanţilor, îndeplinirea condiţiilor (...) presupune să ne creştem competitivitatea. Aici trebuie ajuns la un consens, trebuie stabilit un traseu care să presupună, pornind de la ţinta aderării, o serie întreagă de ţinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme”, a declarat Olteanu.
Viceguvernatorul BNR a detaliat provocările cu care se confruntă România în demersul de aderare la zona euro. El a spus că reformele structurale, în special cea legată de instituţiile la care statul este acţionar, necesită încă atenţie din partea statului. De asemenea, Olteanu a amintit problema legată de reforma imigraţiei, în contextul în care România are o societate care îmbătrâneşte.
Şi Dan Bucşa atrage atenţia că toate ţările din regiune au o problemă demografică, iar cel mai repede vor îmbătrâni Polonia şi România. “Ca atare, salariile trebuie să acopere taxe mai mari. România este campioană şi la scăderea angajărilor. Ocuparea a scăzut în România din 2008 până în 2013 cu aproape 13%”, a mai spus economistul UniCredit.
