
Aceste proiecte vor contribui direct la consolidarea capacităților interne ale Europei în domeniul extracției, prelucrării și reciclării resurselor esențiale pentru tranziția verde și digitală, dar și pentru industriile de apărare și aerospațială. Implicarea României în aceste inițiative strategice o poziționează ca un actor-cheie în securizarea lanțurilor valorice industriale europene, notează observatornews.ro.
Comisia Europeană a adoptat o listă de 47 de proiecte strategice din 13 țări UE, din care face parte și țara noastră, pentru simularea capacităților interne în materie de materii prime strategice care vor consolida lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare, se arată într-un comunicat CE. Din cele 47 de proiecte, 23 vizează extracția, 23 procesarea,10 reciclarea iar 2 substituția. 18 sunt de litiu, 10 de cobalt, 10 de cupru, 10 de grafit, 9 de mangan, 9 de nichel, 6 de platină, 5 de pământuri rare şi 1 de magneziu.
3 proiecte selectate în România
Astfel că au fost propuse Rovina, SALROM Baia de Fier şi Verde Magnesium. România se poziționează pe harta strategică a UE în domeniul materiilor prime critice, fiind selecate trei proiecte de extracție.. Noile proiecte vizează resurse esențiale pentru industriile viitorului: cupru, grafit pentru baterii și magneziu metalic.
Rovina (Hunedoara)– proiect de extracție a cuprului, gestionat de compania Euro Sun Mining Inc., va contribui la securizarea lanțului european de aprovizionare pentru acest metal esențial în energie, construcții și industria auto.
SALROM Baia de Fier (Gorj)– proiect administrat de Societatea Națională a Sării S.A. vizează extracția de grafit pentru baterii, un material indispensabil pentru tranziția către mobilitatea electrică și pentru industria de stocare a energiei.
Verde Magnesium (Maramureş) – proiect al companiei Verde Magnesium SRL urmărește relansarea extracției de magneziu metalic, o resursă critică pentru industria aerospațială și de apărare, unde UE este aproape complet dependentă de importuri.
47 de proiecte strategice în UE
Noile proiecte strategice marchează o etapă importantă în punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care urmărește să asigure că extracția, prelucrarea și reciclarea la nivel european a materiilor prime strategice satisfac 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE până în 2030.

Noile proiecte strategice contribuie la tranziția verde și la cea digitală a Europei, sprijinind industria europeană de apărare și industria aerospațială.
Cele 47 de noi proiecte strategice sunt situate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și 2 înlocuiri de materii prime.
Proiectele de materii prime
Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice. Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (șapte proiecte) și grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii în special lanțului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE. Aceste proiecte vor asigura faptul că UE își poate îndeplini pe deplin criteriile de referință pentru 2030 privind extracția, prelucrarea și reciclarea litiului și cobaltului, realizând în același timp progrese substanțiale în ceea ce privește grafitul, nichelul și manganul.
Alte proiecte strategice care implică magneziu (un proiect) și tungsten (trei proiecte) vor contribui la reziliența industriei de apărare a UE, care se bazează pe utilizarea acestor materiale. Potrivit sursei citate, aceste proiecte au fost selectate deoarece contribuie la aprovizionarea sigură a UE cu materii prime strategice, respectă criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În plus, proiectele selectate au demonstrat, totodată, beneficii transfrontaliere clare pentru UE.
Investiţii de 22,5 miliarde euro
Pentru a deveni operaționale, cele 47 de proiecte strategice au o investiție totală de capital preconizată de 22,5 miliarde de euro. Aceste proiecte vor putea beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre și a instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și sprijinul pentru conectarea cu achizitorii relevanți. Acestea vor beneficia, de asemenea, de dispoziții simplificate în materie de autorizare, pentru a asigura previzibilitatea pentru promotorii de proiecte, protejând în același timp standardele de mediu, sociale și de guvernanță.
În conformitate cu CRMA, procesul de acordare a autorizațiilor nu va depăși 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru alte proiecte. În prezent, procesele de autorizare pot dura între cinci și 10 ani. Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024. În aceeași zi, Comisia a publicat o cerere de propuneri pentru recunoașterea proiectelor ca proiecte strategice, cu o dată-limită la 22 august 2024. Cererile considerate complete au fost evaluate de Comisie cu sprijinul unor experți externi pentru a verifica dacă proiectele îndeplinesc criteriile relevante în temeiul CRMA.
Pe baza acestei evaluări, Comisia a identificat o listă de proiecte pentru extracția, prelucrarea, reciclarea sau înlocuirea materiilor prime strategice. Comisia a consultat Comitetul pentru materii prime critice, compus din statele membre și Parlamentul European în calitate de observator, pentru a discuta și a adopta un aviz cu privire la lista proiectelor strategice la 20 februarie 2025 și la 12 martie 2025. Comisia a primit, de asemenea, cereri pentru proiecte situate în țări terțe. Decizia privind eventuala selecție a unor astfel de proiecte va fi adoptată într-o etapă ulterioară. CE va anunța în curând o nouă cerere de candidaturi pentru proiecte strategice, planificată pentru sfârșitul verii, potrivit observatornews.ro.