Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Turismul în salinele româneşti începe să meargă tot mai bine, iar acest lucru se vede şi în numărul de vizitatori, dar şi în profiturile înregistrate de Societatea Naţională a Sării SA (SNS). În ultimii cinci ani, compania a avut câştiguri de peste 16,6 milioane de lei, numai din turism, dar acesta a trebuit reinvestit în saline. Totodată, din activităţi de extracţie, profitul a depăşit 168 de milioane de lei.
Din cele şapte saline pe care le gestionează, în prezent SNS, cinci sunt deschise turiştilor: Târgu Ocna (jud. Bacău), Praid (jud. Harghita), Ocnele Mari (jud. Vâlcea), Slănic (jud. Prahova), Cacica (jud. Suceava). Numai în 2015, numărul turiştilor care au vizitat salinele a fost de 1,2 milioane şi, dacă îi adăugăm şi pe cei care au ajuns la ştrandurile cu apă sărată, numărul lor se ridică la 1,33 milioane de persoane. În ciuda profitului scos în ultimii cinci ani, o mare parte a acestuia a trebuit reinvestit (3 milioane de euro).
Din aceste investiţii, 1,5 milioane de euro au intrat, în anul 2014, în extinderea şi modernizarea ştrandului de apă sărată de la Praid. Salinele cu cea mai mare priză la străini sunt Slănic – datorită proximităţii faţă de Bucureşti, dar şi a interiorului care este format din camere trapezoidale cu înălţimea de 58 de metri şi Praid – care are un mare avantaj datorită dezvoltării turismului în zonă şi a apropierii de staţiunea Sovata.
Problemele Salrom
Chiar dacă este una dintre companiile de stat care au o situaţie financiară bună, Salrom nu duce lipsă de probleme. „Salrom depinde de un număr limitat de clienţi pentru sarea soluţie. Există şi posibilitatea ca unii dintre clienţii SNS să îşi reducă sau închidă activităţile”, ne-a declarat Alexandru Duca, directorul general al SNS.
Autorităţile recunosc că în cazul acestei companii sunt multe lucruri de îmbunătăţit, dar poate printre cele mai importante lucruri care s-ar putea face pentru SNS ar fi retehnologizarea echipamentelor care ar asigura o productivitate crescută şi dezvoltarea infrastructurii turistice. În plus, profiturile brute de 68,3 milioane de lei aferente anului 2015 ar putea scădea cu peste 50 de milioane de lei din cauza unei decizii date de ANAF. Fiscul a cerut companiei plata unor diferenţe la redevenţe miniere pentru perioada 2010-2013.
Societatea a pus accent şi pe dezvoltarea activităţii de turism prin amenajarea unor spaţii destinare recreării turiştilor, practicării sporturilor, săli de spectacole, biserici subterane sau spaţii pentru alimentaţie publică.
Alexandru Duca, director general SNS
La Salina Slănic se analizează posibilitatea realizării unui lift modern, lucrare de o mare complexitate, din cauza mediului specific şi a lungimii traseului – 231 m.
Activităţile turistice se desfăşoară în paralel cu producţia sării, în vechile mine în care exploatarea sării s-a încheiat. Turiştilor li se oferă ocazia de a evada din haosul urban într-o lume subterană deosebit de spectaculoasă şi de a se bucura de aerosoli. Salinele sunt o atracţie turistică prin spectaculozitatea spaţiilor subterane rezultate în urma exploatării zăcămintelor de sare. Ele oferă un microclimat imposibil de reprodus la suprafaţă, cu o temperatură constantă de 14-15 grade Celsius, umiditate ambientală de 50-65%, presiune uşor crescută şi viteză redusă a curenţilor de aer.
