Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Contractul pentru autostrada Piteşti - Sibiu se va semna vineri, a anunţat, miercuri seară, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, la un postul de televiziune.
"Vineri, poimâine, cred că se va putea semna contractul şi după aceea urmează un montaj financiar pe treaba aceasta, după ce durează un an de zile studii geo etc., etapizarea lucrărilor pe tronsoane, astfel încât să începem din multe puncte simultan. S-ar putea ca să începem partea în care nu avem nevoie de atâtea studii geo. Este o porţiune de la Sibiu spre munte şi de la Piteşti spre munte în care am putea începe mai repede lucrările decât în interiorul defileului sau chiar în interiorul strict montan. Dar acolo mai avem de lucru. Vineri se semnează contractul şi considerăm problema încheiată că, odată începută, cineva o va şi termina. Că noi, că următorii...", a spus Rus.
Întrebat când a devenit o prioritate pentru autorităţile de resort această autostradă, ministrul Rus a răspuns că "tot timpul" şi a explicat că, deşi la primele evaluări, Piteşti - Sibiu s-a calificat pentru drum expres, cu exproprieri la nivel de autostradă, Comisia Europeană a solicitat un punctaj mai mare pentru întreaga reţea TEN-T.
"A fost tot timpul o prioritate (autostrada Piteşti - Sibiu - n.r.). Pe primele evaluări pe care le-au făcut specialiştii americani, pentru că am avut o firmă americană care a făcut evaluările acestea de trafic, de eficienţă economică etc., se califica într-o primă instanţă ca drum expres, dar oricum exproprierile urmau să se facă la nivel de autostradă. După aceea, când am evaluat proiectele ca să prioritizăm toate planurile şi Comisia Europeană ne-a cerut să dăm punctaje mai mari pentru tot ce înseamnă reţeaua TEN -T, deci pentru reţeaua europeană, atunci acestea au luat din start un punctaj mai mare. La asta s-a adăugat eficienţa, care a adus un punctaj suplimentar, astfel încât Piteşti - Sibiu a ajuns pe un loc fruntaş în priorităţile pe care noi le avem", a spus Rus.
Potrivit şefului de la Transporturi, finanţarea lucrărilor la această autostradă va fi din fonduri europene, din bugetul de stat, dar şi din fonduri BEI/BERD.
"Finanţarea este europeană. Noi am făcut un montaj financiar ca să putem utiliza lângă bani europeni...Deci, sunt bani europeni, sunt bani de la bugetul statului, cofinanţare la acei bani europeni, după care sunt alocaţi 7 miliarde de euro din bugetul statului - atât spaţiu fiscal am găsit noi, pentru 7 miliarde - pe care să îi utilizăm - nu bani fizici, ci bani de BEI, BERD, astfel ca de la structurarea fiecărui proiect să am asociat BEI şi BERD, că atunci nu greşeşti niciodată, pentru că ei operează cu regulile Comisiei. Negocierile sunt în desfăşurare în acest moment. Şi, la un moment dat, când ai facturi suficiente, poţi să o treci toată pe bani europeni. Ai mai mulţi bani europeni la un moment dat, muţi acolo. Nu ai, laşi pe BEI/BERD. Ne trebuie un montaj financiar", a precizat ministrul.
În context, Ioan Rus a explicat că autorităţile române de resort au construit un mini-plan Juncker pentru finanţarea autostrăzilor.
"Am făcut un mini-plan Juncker. Din 10 miliarde de euro să rostogolesc şi eu şi să fac 30, că Juncker spune că din 20 face 300. Am făcut şi noi un astfel de montaj, astfel încât să utilizăm toate resursele posibile existente în piaţă, inclusiv partea aia de public - privat, dacă va fi să fie'', a adăugat el.
Pe de altă parte, întrebat dacă există vreo garanţie că lucrurile vor merge mai departe aşa cum au fost plănuite în cazul în care el va pleca de la minister, Ioan Rus a răspuns: "Niciuna, în afara structurii Master Planului'', care, odată aprobat, nu mai poate fi modificat decât cu acordul CE.
"E greu de modificat acel document. În rest, montajele acestea le-am conceput şi au nu numai valenţă economică ci şi valenţe sociale masive. Asta am explicat şi săptămâna trecută şi am şi reuşit să grăbesc în discuţia cu comisarii europeni, în special cu cel pentru transporturi, deci ne interesează să grăbim toate aceste procese pentru că România are 3 milioane de oameni din forţa activă în acest moment în Occident. Din care, vreun milion sunt fierari betonişti, zidari etc, lucrează în construcţie, autostrăzi prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. De 700 de euro vin acasă jumătate din ei. În Portugalia, când s-a dat drumul la acest Master Plan, s-au întors vreo 700.000 de portughezi din toată Europa, care făceau acelaşi lucru ca şi noi. S-au întors acasă şi au contribuit la acea infrastructură rutieră, feroviară, navală, aeriană, că acelaşi lucru l-au făcut şi ei", a mai spus Rus.
În ceea ceprivește lucrările la autostrada Bucureşti - Braşov, acestea vor începe în luna iunie cu bani de la bugetul statului şi se vor desfăşura pe parcursul următorilor 3-4 ani, a declarat, tot miercuri seară, ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
"În luna iunie, adică luna aceasta, dăm drumul şi la Bucureşti - Braşov. Avem schemă de finanţare, avem tot ce ne trebuie ca să începem lucrările la Bucureşti - Braşov. Începem şi lucrările la bucăţica aia de intrare în Bucureşti", a spus Rus.
Potrivit acestuia, lucrările se vor desfăşura "pe bucăţi", pentru că sunt tronsoane pentru care studiile de fezabilitate nu mai corespund.
"Vor fi bucăţi. Avem un studiu de fezabilitate pe Bucureşti - Braşov, dar pentru Comarnic-Braşov. Din cele 5 tronsoane sunt 3 pentru care studiile de fezabilitate pe care le avem nu corespund. Deci, acolo trebuie făcute alte studii geo, dar în rest pe celelalte bucăţi putem pleca de la acel studiu din bani de la buget în acest an, pentru că avem banii aceia alocaţi, şi, atunci, la capătul acesta de Bucureşti, de 3 virgulă kilometri de autostradă începem lucrările. Ploieşti - Comarnic: avem 4 benzi, îl lăsăm pentru 2020, la primul tronson de la Comarnic începem lucrările şi ultimul tronson de la Braşov încoace şi, în paralel cu acest lucru, pe cele trei tronsoane de munte ne trebuie studii geo şi atunci începem, practic, toată această lucrare, în paralel cu Centura de la Comarnic, unde ne apropiem de finalizat cu toate aranjamentele necesare, cu Centura de la Buşteni, cu intrarea în Sinaia dinspre Predeal, unde se face a treia bandă, un sens giratoriu, regularizăm acolo, şi Valea Doftanei, cel de-al treilea drum naţional între Câmpina şi Săcele, deci între DN1 şi DN1 A cel prin Cheia pe Valea Doftanei se mai naşte încă un drum naţional tot cu două benzi. Atunci, vom avea şase benzi începând de anul viitor la sfârşitul său, cu care ne rezolvăm problema în următorii 3-4 ani, până se termină autostrada", a explicat ministrul Transporturilor.
Conform site-ului CNADNR, sectorul de autostradă Bucureşti - Braşov are o lungime de 173 de kilometri. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a semnat, pe 28 mai, cu Egis România, două contracte vizând elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizarea de variante ocolitoare la Comarnic şi, respectiv, Buşteni, în valoare totală de 257.800 lei (58.069 euro), fără TVA. Sectorul Comarnic - Buşteni DN 1 (E60) face legătura între judeţele Prahova şi Braşov, traseul urmând cursul Văii Prahova, traversând de la sud la nord Carpaţii Meridionali. DN 1 se încadrează în categoria drumurilor naţionale principale ce leagă Bucureştiul de oraşul Braşov.
"Având în vedere faptul că acest drum este deschis traficului internaţional, iar intensitatea traficului pe DN 1 este în continuă creştere şi datorită faptului că drumul face legătura între două mari oraşe, Bucureşti, respectiv Braşov, s-a impus realizarea unor studii de fezabilitate ce vor avea ca scop principal studierea realizării variantelor de ocolire a oraşelor Buşteni şi Comarnic, necesare pentru creşterea capacităţii de trafic pe tronsonul aflat pe Valea Prahovei", precizează CNADNR.
Valoarea fiecărui contract este de 128.900 lei, fără TVA, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat. Contractele de servicii au fost atribuite operatorului economic Egis România şi au o durată de implementare de patru luni.
Citește pe Antena3.ro
