x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Narcis Neaga, şeful CNADNR: Sperăm să inaugurăm între 80 şi 84 km de autostradă, anul acesta

0
04 Aug 2015 - 10:57
Narcis Neaga, şeful CNADNR: Sperăm să inaugurăm între 80 şi 84 km de autostradă, anul acesta b365.ro
Vezi galeria foto


Directorul general al Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNADNR), Narcis Neaga, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că anul acesta ar putea fi daţi în folosinţă între 80 şi 84 de noi kilometri de autostradă, însă a atras atenţia că aceste cifre sunt condiţionate de evoluţia lucrărilor pe şantier şi de finalizarea înainte de termen a tronsonului Lugoj - Deva Lotul 2, de 17 kilometri, dar şi de inaugurarea Lotului 4 Lugoj-Deva, de 22 de kilometri, unde au existat 'probleme de coşmar'.

De asemenea, Narcis Neaga acordă şanse maxime construcţiei Autostrăzii Comarnic - Braşov şi crede că în cursul acestui an se vor semna contractele pentru execuţia 'capetelor' acesteia, iar în 2016 se va licita 'partea de mijloc'.

Şeful CNADNR dă asigurări că diminuarea bugetului companiei cu 1,3 miliarde de lei nu va afecta proiectele, investiţiile şi nici licitaţiile, cauzele pentru care compania nu a cheltuit aceşti bani fiind rezilierile de contracte şi neplata avansului către constructori, deoarece Comisia Europeană 'a schimbat regulile în timpul jocului'.


Narcis Neaga, şeful CNADNR (FOTO: Captură video Youtube / Dorin Timonea)

AGERPRES: Am trecut cu puţin peste jumătatea anului. Care este situaţia proiectelor pe care vi le-aţi propus pentru 2015?
Narcis Neaga: Ne-am propus mai multe proiecte în 2015, însă lucrul esenţial pe care această companie nu l-a avut până acum a fost un plan de acţiune. Am identificat, pornind de la realitatea din ţară şi cea existentă în companie, o serie de proiecte critice cu impact social pe care ne-am concentrat. Am zis să nu ne concentrăm doar pe macro - o autostradă este un proiect macro, care merge, îl licităm, îl urmărim, îl finalizăm -, dar sunt şi proiectele acestea mai mici, unde impactul social şi cel emoţional este puternic.
Un exemplu în sensul acesta este staţia de taxare de la Feteşti. Noi l-am introdus în categoria de proiecte critice. Până anul trecut, erau cozi imense acolo şi eram nevoiţi să ridicăm barierele, se trecea fără probleme, dar asta însemna pierderi pentru companie. Am rezolvat acest proiect critic în acest an. Da, apar cozile la cash, dar asta nu mai este treaba noastră. Noi am rezolvat această problemă.

Un alt proiect critic a fost DN 18, de la Moisei la Iacobeni. Acolo am reziliat un contract, drumul era şi este în continuare groaznic şi am zis că trebuie să facem ceva. Nu mai puteam merge cu acel contractor. Decizia noastră a fost de reziliere: boală lungă, moarte sigură. Am zis să acţionăm chirurgical. Am pornit o licitaţie, am împărţit tronsonul în 4 loturi. Pe 3 loturi nu am avut contestaţii, pe lotul 4 am avut o contestaţie. Am semnat contractul, s-au apucat de treabă, dar ceea ce este important acolo este că am aplicat pentru prima dată în România o nouă soluţie tehnică numită reciclarea. Asta presupune costuri mai mici, viteză de execuţie mai mare, calitate mai bună. Experimentăm, credem că reuşim, mergem mai departe.

De asemenea, Transalpina, respectiv DN 67C este un proiect critic. Am avut avut mari probleme cu constructorul, Romstrade. A intrat în insolvenţă, contractul era la el, nu am putut să reziliem (contractul - n. r.) decât pe cale judiciară. În instanţă am acţionat de anul trecut. Anul acesta am reuşit să obţinem o ordonanţă preşedinţială care ne-a spus: 'luaţi drumul, îl conservaţi şi îl întreţineţi. Punct. Nu faceţi mai mult până nu se rezolvă alte probleme'. Asta şi facem. Am preluat drumul, am investit, am acordat bani pentru a-l conserva, pentru a-l marca, elemente de siguranţă a traficului. Se circulă. Chiar şi fără voia noastră, se circulă acolo şi trebuie să avem grijă de cei care circulă. Încă nu ştim cât am investit acolo, la sfârşit tragem linia. În august vedem exact, dar am alocat bani pentru parapeţi, pentru marcajele pe drum şi semnalizarea verticală. Am fost în zonă. Cabanierii şi cei care au activităţi în domeniul turistic sunt foarte mulţumiţi de cum arată. Turiştii, de asemenea, sunt mulţumiţi. Au zis că circulă pe propria răspundere, dar circulă mai 'safe' acum, mai încrezători faţă de situaţia de anul trecut.

Un alt proiect critic a fost DN 76, tronsonul între Beiuş şi Oradea. Acolo am avut ghinion. Am avut din nefericire un constructor român pentru care se pare că pălăria aceasta contractuală a fost cam mare. Am reziliat contractul. Drumul este foarte circulat, este în zona Băilor Felix, cu vizibilitate maximă. Şi acolo vom aplica această metodă - reciclarea. Anul acesta, calea de rulare va fi finalizată.

În ceea ce priveşte Defileul Jiului, în 2013, prin toamnă, progresul fizic era cam de 4%. Acum, până la Lainici se va circula impecabil. Până la sfârşitul anului, se termină şi acest proiect. Adică se ajunge până la Petroşani.

Am început banda a 3-a pe Valea Oltului, ca să venim în întâmpinarea şoferilor care asigură un trafic extraordinar de mare. Din lipsa bucăţii de autostradă Sibiu - Piteşti, traficul pe Valea Oltului este foarte mare şi am identificat sectoare de drum unde chiar se poate face a 3-a bandă. Am început lucrările pe anumite sectoare. În unele sectoare suntem în faza studiului de fezabilitate. Cam 7-8 kilometri de circulat efectiv se vor termina anul acesta - deja se circulă pe ei - iar restul la anu'. În total, cam 25 - 26 de kilometri am identificat din 45 - 46 de kilometri cât are defileul efectiv.

Două proiecte critice pe care dorim foarte mult să le rezolvăm cât mai repede sunt centurile Comarnic şi Buşteni, pentru că vedem cu toţii ce nebunie este acolo şi în sezonul estival şi în preajma sărbătorilor de iarnă. Am terminat studiile de fezabilitate atât pentru Buşteni, cât şi pentru Comarnic. Aprobăm indicatorii tehnico-economici şi ne apucăm de treabă anul acesta. Noi credem că, dacă ne ajută şi vremea, vom avea centură la Buşteni anul ăsta. Cel puţin jumătate din ea va fi gata. Amândouă vor fi gata sigur în 2016.

Un alt proiect la care ţinem foarte mult este drumul pe Valea Doftanei, pentru a oferi cea de-a treia posibilitate de a se ajunge la Braşov, un al treilea drum. Am făcut un studiu de fezabilitate pentru a ocoli Câmpina. Vom prelua drumul judeţean care există acolo ca să îl lăţim şi să îl aducem la profil de drum naţional şi urmează porţiunea cea mai grea: din Valea Doftanei să trecem munţii şi să ajungem la Săcele. Considerăm şi apreciem că în 2016 construcţia ar putea fi aproape finalizată, să avem şi această variantă.

Am reluat licitaţia pentru Comarnic-Braşov, pentru capete. În câteva zile va apărea pe SEAP partea de mijloc, unde actualizăm studiul de fezabilitate ca să facem nişte studii geotehnice consistente pentru a şti exact ce este acolo, să putem continua autostrada, să legăm cele două capete.

Ne-am propus, de asemenea, să facem o centură a Eforiilor, pentru că degeaba câştigi timp pe Autostrada A2 până la mare, însă, dacă vrei să te duci în sudul litoralului, pierzi două ore. Împreună cu consiliile locale de acolo vom prelua un drum judeţean şi în 2016 cred că vom rezolva această problemă. De fapt, este o centură a Lacului Techirghiol. Facem ceva mai mult ca distanţă, în schimb, ca timp, este categoric în beneficiul nostru.

Adică, ne-am canalizat pe problemele care vin efectiv din nevoile oamenilor, lăsând la o parte proiectele strategice care fac parte dintre obiectivele companiei. Ne-au cam ieşit.

AGERPRES: Aţi vorbit despre ceea ce v-a 'ieşit'. Ce nu v-a ieşit?
Narcis Neaga: Nu putem spune că nu avem şi nerealizări. Faptul că am tot reziliat contracte înseamnă un impact negativ pe buget. Nu reuşim să consumăm toţi banii, pentru că noi mizăm pe anumite plăţi. Am reziliat 11 contracte anul trecut şi anul acesta pe sumă totală de aproape 1,3 miliarde de lei. Este un impact negativ şi la absorbţie, dar şi în general, asupra bugetului companiei. Cu impact şi anul acesta şi, probabil, cu impact mergem şi la anul.

AGERPRES: Aceşti 1,3 miliarde de lei reprezintă suma tăiată din bugetul Ministerului Transporturilor la rectificare?
Narcis Neaga: Suma de 1,3 miliarde de lei nu se regăseşte în totalitate în acest minus de la bugetul Ministerului Transporturilor. O parte din aceşti 1,3 (miliarde lei - n. r.) se regăsesc şi în acel minus. Restul...noi am semnat nişte contracte pentru autostrăzi în acest an. Mă refer la Câmpia Turzii - Ogra şi Ogra - Târgu Mureş. Acolo au fost 5 loturi. Am semnat contractele pentru 4 loturi, iar al 5-lea este contestat, să vedem ce se întâmplă. După ce am semnat contractele, în mod normal, trebuie să dai avans. Contractele au fost semnate în exerciţiul financiar 2007 - 2013 Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS - T). Dacă noi dădeam avans ... Comisia Europeană a zis anul acesta, în luna iulie: 'Atenţie, avansul îl recuperaţi tot din POS-T, nu îl recuperaţi din POIM'. A schimbat regula în timpul jocului. Constructorii, când au auzit, au zis: 'Stop, nu ştim dacă vrem avans. Mai vedem'. Şi, din cauza asta, am întârziat cu acordarea avansului, pentru că ei nu ştiau cum îl recuperează. Când au auzit că îl recuperează tot din POS-T...asta înseamnă că le dăm avans 20 de milioane şi ei trebuie să îl recupereze până la finele anului. Imposibil să recuperezi 20 de milioane până la sfârşitul anului. Vom da avans, dar vom vedea cum consideră ei că îl pot recupera şi, în acelaşi timp, să respectăm şi cerinţele Uniunii Europene. Deci, aceasta este o altă componentă a faptului că am rămas cu nişte bani suplimentari. Nouă, practic, nu ni s-au tăiat din cauza lipsei de performanţă. Efectiv nu puteam să îi consumăm. Şi ne-am zis: 'Decât să nu îi consumăm noi, poate îi consumă alte ministere'.

Ideea este că, prin această tăiere de la companie, de 1,3 miliarde de lei, nu sunt afectate proiecte, investiţiile continuă, licitaţiile continuă, proiectele aflate în derulare continuă. Însă, din motivaţia expusă anterior, a rezultat acel surplus. Să nu-şi imagineze cineva că, dacă ne-a luat 1,3 miliarde de lei, se stopează investiţiile. Nu se stopează nicio investiţie. Deci, cauzele sunt majore, sunt cele două: rezilierile şi neplata avansului, pentru că a existat această incertitudine.

AGERPRES: Care sunt contractele pentru autostrăzi pe care le-aţi semnat anul acesta? Care este valoarea lor totală?
Narcis Neaga: Cele pentru Câmpia Turzii - Ogra şi Ogra - Târgu Mureş. Pentru 4 loturi, deocamdată. Urmează Comarnic-Braşov capete, urmează Bucureşti - Ploieşti intrarea în Bucureşti şi Suplacu de Barcău-Borş.
Valoarea totală a acestor contracte semnate în prima jumătate a anului se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de lei, fără TVA.

AGERPRES: Câţi kilometri de autostradă estimaţi că veţi da în folosinţă la finele anului?
Narcis Neaga: Noi sperăm că undeva între 80 şi 84 de kilometri, însă această cifră este condiţionată şi de antreprenori, de evoluţia lucrărilor pe şantier, pentru că noi am mizat şi pe numărul de kilometri de autostradă care, în mod normal, ar fi trebuit finalizaţi anul viitor, dar avem certitudinea că anumite tronsoane de autostradă, cum ar fi de la Lugoj la Deva, lotul 2 - am fost în multe inspecţii pe şantier - clar le putem termina anul acesta. Acolo sunt vreo 17 kilometri. Am pus în funcţiune şi punctele de frontieră de la Nădlac şi, cu autostrada Nădlac-Arad lotul 2, încă vreo 10 kilometri.

Timişoara - Lugoj Lotul 2 are 25 de kilometri. Odată cu aceşti 25 de kilometri, se mai folosesc încă 10 kilometri din Centura Lugoj-Deva Lot 1, care nu puteau fi folosiţi pentru că se terminau în câmp, iar acum se leagă. Practic, ar fi 35 de kilometri de aici. Împreună cu Nădlac-Arad Lotul 2 - încă 10 km - ar fi 45 de kilometri. Apoi, la Lugoj-Deva - după cum arată lucrurile, vom mai da 17 kilometri în folosinţă ca să ajungem într-un nod, în primul nod, deci, practic, vom putea circula de la frontieră până la o localitate numită Marginea, asta înseamnă 100 şi ceva de kilometri. Cu puţină şansă, dar să vedem cum se va întâmpla, vom inaugura Lotul 4 din Lugoj-Deva, însă, acolo, am avut probleme de coşmar. Pe 22 de kilometri dai de un cimitir, dai de o peşteră, de o haldă de steril şi acum s-au găsit şi nişte familii de castori, care sunt protejate de lege. Plus că a avut loc o alunecare de teren acolo, care nu avea nicio legătură cu autostrada, însă a influenţat. Dacă luăm în calcul şi cei 22 de kilometri, ajungem la 84. Deci, plus/minus 22 de kilometri, în funcţie de ceea ce se întâmplă pe lotul respectiv.

AGERPRES: Cum apreciaţi această cifră, aceşti 84 de kilometri de autostradă?
Narcis Neaga: Nu putem spune dacă este o cifră mare sau una mică. Acesta a fost ritmul. Sunt unii (constructori - n. r.) care au mers mai repede, deşi aveau termenul de execuţie anul viitor, 2016. Iată că se poate lucra şi mai repede în România. Alţii au avut acele probleme, cum a fost pe Lotul 4 Lugoj - Deva. Adică pe 22 de kilometri să găseşti atâtea...

AGERPRES: Care sunt cele mai mari probleme cu care vă confruntaţi la proiectele de autostrăzi?
Narcis Neaga: Autorizaţiile de mediu. În general, autorizaţiile. Avizele, autorizaţiile Electrica, Enel, Hidroelectrica, de unde se obţin foarte greu. În principal, avizele şi acordurile, inclusiv acordurile de mediu.

AGERPRES: Care sunt cauzele pentru care se obţin atât de greu aceste autorizaţii?
Narcis Neaga: În momentul în care un constructor licitează ceva, ştie ce are de făcut acolo. Noi îi punem la dispoziţie o documentaţie. Pe baza documentaţiei respective, el face oferta. După ce semnăm contractul cu el, contractul îi permite să facă anumite modificări la proiect. În momentul în care ai făcut o modificare, automat trebuie să te duci la Mediu să îţi verifice acordul de mediu. Te mişti un metru, trebuie să te duci să-ţi obţii acordul. Şi acolo sunt nişte termene, sunt nişte proceduri legale. Trebuie să stai atâtea zile, trebuie să stai atâtea săptămâni, pe site-uri, poate vin comentarii, dacă vin comentarii trebuie să faci faţă la toate. Din cauza asta...Pe de altă parte, nici nu-l poţi îngrădi pe constructor. Dacă îi dai libertate şi el îşi asumă riscul şi al proiectării şi al construcţiei, îi dai şi libertatea să construiască în limitele, standardele normale şi cerinţelor noastre, ale beneficiarului. Nu poţi să lucrezi farmacie cu el, tocmai din cauza asta. El mişcă în stânga, în dreapta, se adaptează terenului, sunt soluţii inovative, vine cu tehnologii noi, propune soluţii noi. În momentul în care ai mişcat, te duci la Mediu şi acolo faci studii de impact...Sau dai de utilităţi. Acolo e stat în stat...trebuie să obţii aia, să obţii teren, să obţii cutare. Pe ei nu-i interesează. Şi să plăteşti totul înainte. Adică, încă nu sunt corelate toate aceste autorităţi. Deocamdată, ele sunt pe legi diferite şi fiecare îşi aplică prevederile lui.

AGERPRES: Care este valoarea totală a contractelor pentru studii de fezabilitate pe care le-aţi semnat până în prezent?
Narcis Neaga: Studiile de fezabilitate semnate pe primele 6 luni au o valoare totală de 80 de milioane de lei.

AGERPRES: Pe ansamblu, anul acesta, în ce proporţie finanţarea pentru proiectele de autostrăzi provine de la bugetul de stat şi cât din fonduri europene?
Narcis Neaga: Pe investiţii buget de stat, bugetul pe anul acesta este 441 milioane de lei, iar din fonduri europene bugetul este de 3,2 miliarde de lei, deci majoritar din fonduri europene.

AGERPRES: Ce valoare au plăţile pe care le-aţi făcut în 2014 şi în prima jumătate a anului curent?
Narcis Neaga: Pe proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, am făcut plăţi de 2,048 miliarde de lei anul trecut, iar pe primele 6 luni 2014 făcusem plăţi de 230 de milioane de lei.
În primele 6 luni din 2015, plăţile s-au ridicat la 180 de milioane de lei, sumă comparabilă cu cea de anul trecut. Aici, însă, intră problema avansului. Nu este o imagine corectă cât ai plătit pe primele 6 luni. Este o imagine reală, dar nu una corectă asupra activităţii, pentru că activitatea în drumuri începe după 15 martie. În aceste condiţii, în 2015, am dat cu sare şi în aprilie pe drumurile naţionale. Să spunem că începem la 1 aprilie. Lucrează o lună sau o lună jumătate, apoi vine cu certificatul de plată. Până îl verifici, până îl aprobi, ajungi în iulie. Practic, am sărit din primele şase luni.

De exemplu, în 2014, în primele 6 luni cheltuisem 230 de milioane de lei. Apoi vin plăţile din august. Numai în luna august s-au făcut plăţi de 250 milioane de lei, apoi în octombrie de 334 milioane de lei şi culminează în decembrie cu 782 milioane de lei. Deci, plăţile vin spre sfârşitul anului. Se lucrează iunie, iulie, august, certificatele de lucrări sunt verificate septembrie, octombrie, deci grosul plăţilor este în principal în ultimele luni ale anului. Deci, numai octombrie şi decembrie 2014, dacă le punem cap la cap, depăşesc 50% din buget.
Dinamica la noi este un pic altfel decât în alte instituţii, pentru că este un proces cu ciclu de fabricaţie şi până apar facturile la plată trec multe luni.

AGERPRES: Aveţi restanţe la plăţi? Dacă da, la cât se ridică?
Narcis Neaga: Nu avem restanţe la plăţi, suntem cu scadenţele la zi. Poate ceva întârzieri. De exemplu, la activitatea de întreţinere, am reuşit să plătim toate scadenţele la luna iunie. Am fost în iulie, am plătit la sfârşitul lunii toate scadenţele din luna iulie. Pe fonduri externe nerambursabile, pe bugetul de stat, de asemenea nu avem restanţe la plăţi, doar eventuale întârzieri, însă nu sunt plăţi restante.
S-ar putea să fie constructori care spun că sunt sume neplătite, dar acelea nu sunt certificate. Când vorbim despre plăţi restante, vorbim despre sumele certificate, confirmate de noi şi acceptate de noi la plată. În situaţia asta nu avem plăţi restante, poate sunt lucrări neverificate, în litigiu. Un constructor poate să spună: 'Am de încasat 50 de milioane şi AND nu mi-a plătit', dar nu fac încă parte din facturi certificate la plată cu toate documentele justificative necesare. În rest, tot ce a fost verificat, certificat, a fost plătit şi sunt plătite în scadenţe şi avem bani suficienţi pentru a le achita.

AGERPRES: Care este situaţia absorbţiei de fonduri europene la nivelul companiei?
Narcis Neaga: În 2012, gradul de absorbţie a fost de 26%, iar la finele lui 2014 a ajuns la 66%. Este vorba despre companie, pe rutier, nu discutăm de Ministerul Transporturilor.
Am avut alocate 2,2 miliarde de euro pe tot programul 2007 - 2013 şi, la sfârşitul lui 2014, absorbţia efectivă a fost de 1,5 miliarde de euro. Noi am absorbit 1,5 miliarde de euro. Mai avem 0,7 miliarde de euro pentru acest an. Dinamica este spre sfârşitul anului. Spre toţi ne îndreptăm, să luăm cât mai mult din ei, dar nu ştim dacă putem lua 100%. Ţinta noastră este să luăm 100%. Comparativ cu restul instituţiilor publice, nu stăm rău, ţinând cont de modul în care am început.

AGERPRES: Care sunt investiţiile pe care vi le-aţi propus în 2015 şi care este valoarea lor totală?
Narcis Neaga: Activitatea noastră investiţională se ridică la 5,946 miliarde de lei, care înseamnă investiţii în drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire. Asta reprezintă cam 75% din tot bugetul pe care îl avem la dispoziţie, de 7,4 miliarde de lei.

AGERPRES: Ce şanse daţi Autostrăzii Comarnic-Braşov?
Narcis Neaga: Maxime. Ea este acum în licitaţie, în achiziţie publică. Este vorba despre capete - capătul dinspre Comarnic şi capătul dinspre Braşov. În câteva zile va apărea pe SEAP reactualizarea studiului de fezabilitate pe partea de mijloc, unde vedem exact studiile geotehnice, care ne vor spune ce este acolo şi cât costă în realitate partea de mijloc. Există un studiu de fezabilitate din 2002 care prevedea atunci ca viteză de proiectare 80 de kilometri pe oră, iar acum viteza de proiectare este la 120 de kilometri pe oră. Totuşi, este o autostradă, nu un drum naţional.
Asta presupune că, dacă la 80 kilometri pe oră, autostrada avea foarte multe curbe, acum deja traseul se îndreaptă. În studiul de fezabilitate vechi era prevăzut ca autostrada să treacă exact prin centrul Buşteniului. Acum, ocolim staţiunile, pentru că s-a dezvoltat toată zona acolo. Apar tuneluri, apar foarte multe lucruri noi, care presupun nişte studii geotehnice foarte bine făcute.

Noi credem că anul ăsta semnăm contractul pe Comarnic-Braşov pentru capete, iar la anul vom avea exact toate rezultatele studiilor geo şi licităm la anul partea de mijloc ca să se poată conexa cu celelalte. Finanţarea este prinsă în Master Plan. Este finanţare cu bani europeni.

AGERPRES: Dar Autostrăzii Sibiu - Piteşti?
Narcis Neaga: Ordinul de începere (a lucrărilor - n. r.) este dat, se lucrează la studiul de fezabilitate. Şi acolo este sectorizat. Se va începe cu capete şi acolo. În acest caz avem un HG pentru aprobarea indicatorilor. Este mai vechi, noi actualizăm acel HG. Dacă nu mă înşel, se prevede ca în cinci luni de la data ordinului de începere să termine capetele şi, după ce termină capetele, aprobăm indicatorii şi putem scoate la licitaţie capetele până se rezolvă mijlocul. Noi zicem că până în 2020, dacă merg lucrurile cum trebuie, se va putea circula. Să vedem ce probleme de mediu vor fi acolo, pentru că este situl Natura 2000. Dar, pe capete, din ce ştim noi, nu vor fi probleme. Dar vom vedea după ce vom avea primele rezultate ale studiului de fezabilitate.

Sursa: Agerpres

Citeşte mai multe despre:   narcis neaga,   autostrazi,   autostradă

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare
Criza COVID-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9%.  Cu toate că perioadele de supraîncălzire economică au provocat anumite îngrijorări,...

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceasta se va aplica dn 1 noiembrie 2021. Proiectul a fost aprobat...

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți
O fabrică de peleți va fi construită în locul Combinatului Chimic de la Făgăraș. Clădirile acestuia au fost detonate controlat, miercuri, în cadrul unei acțiuni spectaculoase. Primarul orașului Făgăraș...
Serviciul de email marketing furnizat de