Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Întreprinderea socială este o companie ai cărei angajaţi sunt persoane cu dizabilităţi sau persoane care provin din grupuri defavorizate. Până acum, România s-a confruntat cu lipsa unei legi care să facă întreprinderile sociale funcţionale. Astăzi avem o lege, dar nu ajută cu nimic întreprinderile deja înfiinţate - spun cei care activează în domeniu. Acestea primesc mai multe controale şi sunt obligate să depună mai multe hârtii, dar nu au primit acele facilităţi, mai ales fiscale, pe care le-au aşteptat timp de opt ani.
Întreprinderile sociale sunt firme care trebuie să supravieţuiască financiar, în condiţiile în care cel puţin 30% dintre angajaţi trebuie să facă parte din grupuri considerate defavorizate şi 60% din profit să fie reinvestit în activitate. La Baia Mare, de exemplu, funcţionează de cinci ani un restaurant social înfiinţat de asociaţia ASSOC, unde angajaţii, persoane cu dizabilităţi grave (deficienţe de auz, de vedere, locomotorii) sau provenind din alte grupuri defavorizate, au reuşit să supravieţuiască pe piaţă datorită calităţii produselor şi serviciilor, corelate cu preţurile scăzute. Însă aceşti angajaţi nu pot atinge performanţele celor fără probleme de sănătate. Pentru această situaţie, o lege a economiei sociale ar fi trebuit să aducă anumite facilităţi fiscale pentru întreprinderile sociale.
Uniunea Europeană acordă o mare importanţă întreprinderilor sociale, pentru că ele contribuie la creşterea economică şi la Produsul Intern Brut, asigurând locuri de muncă pentru categoriile sociale considerate vulnerabile. Ca dovadă, UE a acordat prin POSDRU bani pentru 275 de proiecte de finanţare a activităţilor ce ţin de economia socială. Din păcate, prima perioadă de programare, 2007 - 2013 a prins România fără legislaţie în acest domeniu. În acest timp, proiectele finanţate din fonduri europene au fost făcute prin asumarea unui risc foarte mare, anume acela de a se înfiinţa întreprinderi sociale care să nu poată funcţiona, neexistând cadrul legislativ.
Speranţe de la normele metodologice
Cu o zi înainte să intre în vacanţă, deputaţii au votat Legea privind economia socială, despre care cei care activează de ani de zile în acest domeniu spun că nu rezolvă nimic. „Legea, aşa cum a fost votată, mai mult ne încurcă. Noi aveam nevoie de facilităţi fiscale. Puteau să scrie clar care sunt facilităţile. Reglementează ceva ce deja există, dar nici aici nu au făcut-o corect. Noi, cei care avem zeci de persoane angajate, înţelegem că trebuie să facem hârtii şi dosare în plus, pentru un compartiment nou, unde se vor mai angaja nişte funcţionari publici”, a comentat, pentru Jurnalul Naţional, Florian Sălăjeanu, preşedintele ASSOC, asociaţie care a creat până acum patru întreprinderi sociale.
Cei care deja se zbat cu problemele economiei sociale din 2007 aşteaptă normele metodologice de aplicare, cu speranţa că îi vor ajuta cu ceva. „Speranţa noastră a fost aceea ca odată cu votarea mult aşteptatei legi a economiei sociale, care să definească şi să recunoască specificitatea şi rolul acestor întreprinderi în dezvoltarea economiei naţionale, să ofere şi facilităţi pentru angajaţii şi angajatorii din domeniul economiei sociale. Din nefericire, legea, în forma actuală, pune accent mai mult pe partea formală de organizare a acestor întreprinderi şi mai puţin pe facilităţile de care beneficiază, în general”, a explicat, pentru Jurnalul Na- ţional, Bianca Beatrice Mi- chi Nema, EUROPE, unul dintre beneficiarii proiectelor strategice finanţate prin POSDRU 2007-2013 care vizează crearea şi dezvoltarea de structuri de economie socială.
Contribuțiile economiei sociale
- 115.000 de angajaţi în economia socială din România
- 2.708.765.000 de lei remuneraţii plătite într-un an de angajatori din economia socială
- 338.977.039 de lei – impozite provenite din economia socială ajunse la bugetul de stat într-un singur an
- 275 de proiecte finanţate prin POSDRU
- 1.392 de structuri de economie socială înfiinţate
- 7.000 de locuri de muncă pentru persoanele din categoriile vulnerabile create
Beneficiarii: „Legea aduce doar obligaţii în plus”
Statele UE acordă întreprinderilor sociale facilităţi care se aşteptau şi în România: subvenționarea unui cuantum din remuneraţia persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile angajate, acordarea unor facilităţi fiscale, reduceri de taxe şi impozite, incluzând asigurările sociale şi, eventual, TVA, posibilitatea de a oferi produse şi servicii în condiţii preferenţiale. „Cum să pot contribui la PIB, dacă nu am nicio facilitate? Noi lucrăm cu persoane care au capacităţi reduse şi trebuia să se vină în compensare cu aceste facilităţi, prin care să putem deveni competitivi pe piaţă. Aşa se face în alte ţări. În acest caz nu mai vreau să fiu întreprindere socială, pentru că legea îmi aduce doar obligaţii în plus”, comentează preşedintele ASSOC.
Citește pe Antena3.ro
