x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Munca gratuită şi obligatorie

Munca gratuită şi obligatorie

de Diana Scarlat    |    26 Noi 2009   •   00:00
Munca gratuită şi obligatorie

Trei judecători ai Curţii Constituţionale afirmă că este neconstituţională Legea privitoare la raţionalizarea cheltuielilor publice, deoarece astfel se instituie munca forţată şi suplimentară, devenind obligatorie şi gratuită dacă nu este retribuită şi nici compensată cu timp liber.



Cei trei arată că legea instituie munca forţată şi suplimentară. Potrivit art. 11 din lege, munca suplimentară, nemaifiind retribuită, nici în cazul în care nu se poate compensa cu timp liber, devine obligatorie şi gratuită, textul fiind neconstituţional pentru că instituie munca forţată. Or, potrivit art. 42 alin. (1) din Constituţie, munca forţată este interzisă, arată cei trei judecători.

CONTESTAŢIE. Deşi decizia Curţii Constituţionale din 4 noiembrie, potrivit căreia Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional este constituţională, trei judecători ai CC o contestă. Aspazia Cojocaru, Tudorel Toader şi Puskás Valentin Zoltán arată că reglementarea prevăzută ca o lege este în realitate o sumă de reglementări privind diverse domenii care nu au legătură între ele, sub nici un aspect, conţinând materii diferite. "Socotim că nu doar întregul pachet legislativ nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 114 din Constituţie, ci chiar această reglementare nu poate constitui un proiect de lege unitar. Reglementarea este eterogenă şi confuză, iar înainte de a fi adoptată de Parlament nu îndeplinea condiţiile unui proiect de lege, prevăzut de art. 114 din Constituţie, asupra căruia Guvernul să-şi poată asuma răspunderea. În aceste condiţii, sesizarea trebuia admisă şi legea declarată neconstituţională", arată cei trei. Legea se referă la autorităţile publice, la salarizările bugetare, la competenţele unor persoane juridice, la reorganizarea acestora, la pensii şi salarii, la problemele de mediu înconjurător, la societăţile comerciale, la mediul de afaceri, la mediul agricol şi la activităţile agricole, încheind cu cap. IX, Dispoziţii finale, care în 13 articole, cu puncte şi subpuncte, modifică şi abrogă zeci de acte normative. Decizia CC arată că legea este constituţională în măsura în care prevederile Capitolului IV din actul normativ nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie. Totuşi, decizia CC nu întruneşte toate cele nouă voturi ale judecătorilor constituţionali.

DREPTURI ÎNCĂLCATE.
Potrivit celor trei judecători, se încalcă, de asemenea, şi dispoziţiile art. 44 din Constituţie, în ceea ce priveşte suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii. Potrivit jurisprudenţei CEDO, dreptul de creanţă este ocrotit în egală măsură ca şi dreptul de proprietate. Deşi Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia 375/2005 în sensul că nici o dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, acesta poate avea loc cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.  

×
Subiecte în articol: munca