Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România intră cu datorii în 2019, anul în care ţara va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în condiţiile în care bugetul pentru anul viitor nu a fost deocamdată aprobat de Parlament.
Din 2008 şi până în prezent, astfel de situaţii s-au mai întâlnit de patru ori, în perioade de criză economică (2008) sau politică (anul 2009 când Guvernul Boc a fost demis prin moţiune de cenzură) şi în an electoral (2016).
Ministrul Finanţelor vorbeşte, însă, despre un PIB care va creşte, în 2019, cu 5,5% urmând să depăşească, pentru prima dată, 1.000 de miliarde de lei. De asemenea, şeful de la Finanţe promite o scădere a deficitului bugetar anul viitor, în condiţiile în care anul în curs se va încheia, probabil, cu un deficit care "forţează" limita Tratatului de la Maastricht (de maximum 3% din PIB). Comisia Europeană atenţionează chiar că soldul negativ va ajunge la 3,3% din PIB în acest an, urmând ca anul viitor să urce la 3,4% din PIB, iar în 2020 să atingă cel mai ridicat nivel din rândul statelor UE: 4,7% din PIB. Pe primele zece luni din acest an, bugetul general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 2,2% din PIB (20,1 miliarde de lei), cel mai mare din ultimii şapte ani.
Cum se va potrivi socoteala de acasă cu cea de la târg rămâne de văzut peste alte 12 luni. Până atunci, o scurtă radiografie a anului fiscal 2018.
* Declaraţia unică şi reducerea fiscalităţii în turism, principalele măsuri
Transferul contribuţiilor sociale la angajat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, decise la sfârşitul lui 2017 şi aplicate din ianuarie 2018, rămân, probabil, cele mai importante măsuri în ceea ce priveşte taxarea muncii.
În încercarea de a evita scăderea veniturilor personale în urma transferului contribuţiilor, în luna februarie a acestui an, Guvernul adoptă o Ordonanţă pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi. Astfel, statul promite să suporte o parte din contribuţia de sănătate pentru 4 categorii de persoane fizice (angajaţi din IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time), dacă angajatorii cresc salariile cu 20%.
În cazul persoanelor fizice, a fost modificat şi mecanismul de declarare şi plată a impozitelor şi contribuţiilor, prin introducerea unei Declaraţii unice care a înlocuit cele şapte formulare care trebuiau depuse de către această categorie de contribuabili.
Declaraţia unică se poate depune online iar persoanele fizice care optează pentru mijloacele electronice în vederea declarării veniturilor beneficiază de o reducere de 5% a impozitului datorat. Formularul electronic inteligent al Declaraţiei Unice disponibil în Spaţiul Privat Virtual (SPV) calculează automat cuantumul impozitelor şi contribuţiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat şi poate fi accesat pe portalul ANAF în secţiunea ''Spaţiul Privat Virtual'' (pfinternet.anaf.ro), rubrica Descărcare declaraţii.
În ceea ce priveşte taxarea companiilor, în primăvară au fost aduse modificări la regimul de impozitare a microîntreprinderilor, care vor putea opta pentru impozitarea la profit dacă au un capital minim de 45.000 lei şi cel puţin 2 salariaţi.
Ultima lună de toamnă aduce o scădere a fiscalităţii pe zona de turism în condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la 5% pentru serviciile de restaurant şi catering, cazare şi activităţi sportive, recreative şi distractive.
Ministerul Finanţelor subliniază că reducerea TVA pentru serviciile de restaurant şi de catering, cazare şi activităţi sportive, recreative şi distractive reprezintă o pârghie deosebit de importantă din perspectiva dezvoltării economiei naţionale, prin susţinerea consumului intern, ca urmare a creării premiselor necesare pentru scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor. Un alt considerent avut în vedere pentru stimularea creşterii economice îl constituie impactul unui astfel de demers prin prisma reducerii evaziunii fiscale şi, implicit, prin crearea unui mediu concurenţial adecvat, cu efecte benefice asupra mediului de afaceri, generând totodată creşterea consumului intern şi stimularea creşterii economice.
Consultanţii solicită, însă, clarificări în ceea ce priveşte această iniţiativă despre care afirmă că ar trebui să producă efecte pozitive cel puţin din perspectiva creşterii gradului de colectare a impozitului.
Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România, vorbeşte despre discriminări care ar putea apărea între unităţi de alimentaţie publică. El oferă exemplul serviciilor de restaurant şi catering, unde numai agenţii care demonstrează că prestează o gamă mai largă de servicii, nu doar furnizează mâncare şi băutură, vor putea să aplice cota redusă de TVA de 5%. Astfel, unităţile de alimentaţie care livrează mâncare la domiciliu, dar nu pun la dispoziţie un spaţiu pentru consum şi nu oferă servicii conexe (de exemplu, servire la masă) nu pot beneficia de scăderea TVA.
* Declaraţii şi controverse
Anul 2018 a fost marcat, mai ales în cea de-a doua jumătate, de o serie de declaraţii sau proiecte controversate ale ministrului Finanţelor. Propuneri precum suspendarea Pilonului II de pensii, limitarea permiselor de muncă sau plafonarea permiselor de muncă sau a preţurilor la gaze naturale şi carburanţi au stârnit numeroase reacţii în piaţă la fel ca şi controversa cu preşedintele Iohannis pe marginea rectificării bugetare din toamnă.
Programul legislativ 2018 pentru perioada mai - decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul în 28 aprilie, anunţă existenţa unui proiect de lege potrivit căruia contribuţiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018.
Reacţia mediului de afaceri nu a întârziat, mai multe organizaţii importante solicitând menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II de pensii într-un document intitulat "Apel pentru păstrarea arhitecturii sistemului de pensii private din România".
Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane susţin că un sistem de pensii bazat pe economisire cum este Pilonul II reprezintă o necesitate, dacă avem în vedere evoluţia demografică a României, confirmată de prognozele realizate de organisme internaţionale.
Mai mult, organizaţia Romanian Business Leaders (RBL) a cerut, în context, creşterea la 6% a contribuţiilor pe Pilonul II arătând că 7 milioane de angajaţi români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor.
Reacţiile vin şi de la Bruxelles, reprezentanţii Comisiei Europene arătând, în Raportul privind recomandările specifice de ţară pentru 2018, că reducerea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018 diminuează, pe termen scurt, îngrijorările fiscale, însă ar putea avea implicaţii negative pentru dezvoltarea pieţelor de capital. Cota de contribuţie virată Pilonului II trebuia să crească treptat la 6% din salariul brut.
La Bucureşti, oficialii români încearcă să calmeze spiritele arătând fie că proiectul privind suspendarea Pilonului II nu aparţine Guvernului ci Comisiei Naţionale de Prognoză fie că declaraţiile unor oameni care habar nu au ce lucrează Executivul produc efecte negative în costurile de împrumut.
"Transferul de contribuţii (contribuţiile sociale care au trecut, din 2018 în sarcina angajatului, n.r.) a dus, în acest an, la o reducere a deficitului pe fondul de pensii între 7 şi 8 miliarde de lei, de la sume care au ajuns şi la 18 miliarde de lei în anii trecuţi. Aceasta arată un trend corect. Orice scenarii cu privire la sistemul de pensii susţinute de oameni care habar nu au despre ceea e normal, corect şi despre ce lucrează Guvernul produc efecte negative în costurile de împrumut pe care Ministerul Finanţelor trebuie să le plătească în piaţă. Trebuie să ne gândim dacă astfel de afirmaţii făcute de politicieni, care mai de care mai nejustificate, nu ar trebui să fie taxate conform legii", a afirmat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la Parlament, în luna mai.
Şeful de la Finanţe a precizat, totodată, că banii din Pilonul I şi II au aceeaşi sursă numai că unii sunt administraţi în mod public, de către stat, iar ceilalţi în mod privat, de cei 7 administratori de pensii private. "Pentru a analiza putem pleca de la foarte multe întrebări pe care nimeni nu le poate contesta: a fost cel mai bun mod de administrare a Pilonului II până astăzi? au fost cele mai bune randamentele pe care astăzi le avem la Pilonul II? costul pe care statul îl plăteşte celor 7 administratori, de peste 1,5 miliarde, costul pe care statul îl plăteşte ca dobânzi la titlurile de stat pe care le cumpără cei 7 administratori de pensii, costul de finanţare pe care statul îl plăteşte pentru a se împrumuta...este un lung şir de dacă", a arătat ministrul Finanţelor.
Contactat de AGERPRES, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), Ion Ghizdeanu, a precizat că informaţiile legate de suspendarea plăţilor la Pilonul II de pensii au fost doar scenarii de discuţii publicate din greşeală.
În final, ministrul Finanţelor promite că autorităţile nu intenţionează să facă o surpriză "neplăcută", iar Guvernul va realiza o analiză cu privire la acest subiect, urmând ca noul concept referitor la pensii să fie prezentat până la începutul lunii iulie. De atunci, nicio vorbă despre Pilonul II.
* În vară apare ideea plafonării preţului la gazele naturale
Vacanţa de vară aduce, pe lângă o extrem de ploioasă lună iulie, şi o nouă inţiativă greu de digerat de la Finanţe: plafonarea preţului la gazele naturale.
Într-un proiect de hotărâre postat pa propria pagină de Internet, Finanţele propun o plafonare la 55 de lei/ Mwh a preţului maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători. Această măsură ar urma să se aplice până la 30 iunie 2021.
"Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din România şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale", se preciza în nota de fundamentare care însoţea proiectul de act normativ.
Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom - 46,08% din total producţie).
Recunoscând că plafonarea preţului gazelor este o măsură comunistă până la un punct, şeful de la Finanţe pledează însă pentru necesitatea ei în condiţiile în care nu există concurenţă pe piaţă. "Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul", a spus Teodorovici.
Reprezentantul companiilor mici şi mijlocii, Florin Jianu, arată, în aceste condiţii, că plafonarea preţului gazelor este o măsură bună dacă se va adresa consumatorilor casnici şi firmelor mici şi mijlocii.
Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea contestă vehement o eventuală măsură de acest fel, arătând că aceasta este ilegală şi pune în pericol independenţa energetică a României
Puţin mai târziu, în toamna acestui an, dinspre Consiliul Concurenţei vine anunţul că instituţia analizează, împreună cu Ministerul Finanţelor, posibilitatea de a plafona preţul carburanţilor, în contextul intenţiei Guvernului de a elimina supraacciza.
Potrivit şefului autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a analizat până acum mai multe situaţii în care taxele aplicate unor produse au scăzut sau au crescut, precum reducerea TVA la pâine, iar analizele au arătat că aceste scăderi sau creşteri se reflectă şi în preţurile finale. "Vom analiza dacă de această dată este cazul să luăm măsura plafonării. Legislaţia naţională prevede situaţii în care preţurile pot fi plafonate sau îngheţate, iar o astfel de măsură este compatibilă cu legislaţia europeană", a arătat Chiriţoiu.
El a adăugat că măsura plafonării preţurilor s-a mai aplicat de două ori până acum în România, cel mai recent în cazul poliţelor RCA, iar Comisia Europeană nu a considerat că această măsură ar fi fost ilegală.
Potrivit Legii concurenţei, în sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult trei ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.
În context, Alexey Golovin, vicepreşedinte al KMGI (noua denumire a Rompetrol Group), a arătat că intervenţia statului pe piaţa carburanţilor pentru a plafona preţurile va avea efecte negative pe termen lung, întrucât companiile îşi vor reduce semnificativ planurile.
* Rectificarea rectificării
Despre prima rectificare din acest an se vorbeşte pentru prima dată în luna august a acestui an, când Finanţele publică un proiect care prevede tăieri de fonduri la instituţii precum SRI, SPP, Ministerul Cercetării, Ministerul Energiei sau Administraţia Prezidenţială, dar şi creşteri la Finanţe, Interne şi Sănătate.
Administraţia Prezidenţială reacţionează imediat prin intermediul purtătorului de cuvânt Mădălina Dobrovolschi care anunţă că reducerea, de către Guvern, a bugetului Administraţiei Prezidenţiale este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfăşura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări (care s-a desfăşurat în septembrie la Bucureşti). Potrivit lui Dobrovolschi, bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe 2018 a fost stabilit în cuantum de 57,558 de milioane de lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susţinerii în mod corespunzător a activităţii preşedintelui.
Totodată, Administraţia Prezidenţială precizează că a adus la cunoştinţă Ministerului Finanţelor Publice şi Guvernului situaţia gravă în care s-ar putea ajunge dacă vor fi efectuate reducerile masive de buget.
"Azi (marţi, 7 august, n.r.) la două şi un pic a intrat la noi în minister o adresă de la Administraţia Prezidenţială. Adresa conţine o încercare de argumentare pe fiecare titlu al bugetului vizavi de sumele pe care dânşii le doresc a fi lăsate la rectificare. La noi poziţia este aceeaşi pentru că, repet, argumentele acestea au fost şi la început de an, iar execuţia la 7 luni arată că nu s-a respectat ceea ce dânşii au promis la început de an. Azi (răspunsul n.r.) e nu. Pentru că nu avem niciun fel de argument să fie altfel, astăzi răspunsul este nu", a venit imediat replica ministrului Finanţelor.
Teodorovici a explicat că, în urma analizei făcute pe execuţia la 7 luni, a fost identificată la nivelul întregii administraţii centrale o sumă necheltuită de 16 miliarde lei şi este obligaţia Ministerului Finanţelor să aloce sumele respective acolo unde este nevoie.
La sfârşit de august, preşedintele Iohannis acuză, de la Sibiu, Guvernul de minciună punctând că Executivul putea să facă rectificare bugetară în orice domeniu fără niciun aviz de la CSAT, cu excepţia zonei de securitate naţională. "Iată o nouă minciună marca PSD şi o nouă minciună a Guvernului incompetent Dăncilă. Nu-mi place să repet aceste lucruri, dar nu pot să găsesc alte calificative. Guvernul îi minte pe români şi guvernează într-un mod pe care pot să îl explic doar ca şi cinism, altceva decât cinism nu este. (...) Guvernul poată să facă orice rectificare bugetară fără niciun aviz de la CSAT, fără să îmi ceară părerea, cu excepţia zonei de securitate naţională. Citesc astăzi în gazetă că Guvernul nu poate să dea pensii sau salarii, bani la şcoli, la spitale fiindcă eu nu am dat aviz în CSAT - este o mare, mare minciună. Guvernul poate să facă rectificări pe sănătate, educaţie, pensii, salarii, pe agricultură, aici se prefigurează o catastrofă naţională cu pesta porcină, însă văd că pe dumnealor nu îi preocupă aceste chestiuni, îi preocupă ce fac eu cu CSAT. Am convocat CSAT, însă Guvernul putea să facă orice rectificare dacă asta se dorea", a afirmat Iohannis.
Ministrul Finanţelor Publice afirmă însă că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să fie foarte responsabil când face declaraţii referitoare la faptul că nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi pensiilor. Potrivit ministrului Finanţelor, în cazul rectificării bugetare, aceasta se face "per ansamblu, nu parţial", cum a sugerat şeful statului. În legătură cu bugetul Preşedinţiei, Teodorovici a punctat faptul că acesta nu va merge pe datorie, iar evenimentul din luna septembrie la care vor fi prezenţi 12 şefi de stat va fi organizat.
La începutul lunii septembrie, ministrul Finanţelor anunţă că va merge în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) cu o variantă modificată a rectificării bugetare, în sensul că Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Pază şi Protecţie şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale vor avea alocări în plus, dar vor rămâne în continuare pe minus la rectificare. Acesta a subliniat că la Preşedinţie rămâne nemodificat, respectiv o diminuare cu peste 11 milioane lei a bugetului. El afirmă, în context, că avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe proiectul privind rectificarea bugetară este consultativ, nu obligatoriu, iar Executivul "va rămâne" pe forma publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor. Acesta a precizat că banii tăiaţi de la unii ordonatori de credite se duc acolo unde este nevoie, precum pensii, salarii, pesta porcină şi a acuzat, totodată, o întârziere nejustificată a adoptării proiectului de rectificare bugetară.
La a doua rectificare din acest an, aprobată la sfârşitul lunii noiembrie, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale au fost instituţiile care au pierdut cei mai mulţi bani în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii au primit cele mai importante suplimentări de fonduri. Finanţele explică faptul că reducerile de fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate din fonduri europene.
Ambele rectificări au păstrat ţinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB pentru 2018.
Momentul ales însă pentru a doua rectificare s-a suprapus cu solicitarea Comisiei Europeană pentru o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).
* Tensiunea creşte din nou: apar primele discuţii despre îngheţarea salariilor
Îngheţarea salariilor şi a angajărilor în sectorul bugetar sunt variante de lucru oferite în toamnă drept răspuns la solicitările Comisiei Europene. Şeful de la Finanţe explică, însă, că acesta este modul de lucru în relaţia cu Executivul comunitar: se trimit Comisiei Europene discuţii, scenarii, calcule, pentru ca într-un final să fie luată o decizie. În contrapartidă, el avansează ideea aplicării în avans a legii salarizării, în 2020 faţă de 2022.
Sindicatele reacţionează imediat, iar liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, arată că îngheţarea salariilor, anul viitor, şi aplicarea Legii salarizării în 2020, în loc de 2022 sunt în contradicţie, întrucât această devansare ar presupune o creştere salarială de 50%, în 2019 şi 2020. În opinia sa, aceasta ar fi o promisiune cu caracter electoral, imposibil de realizat, similară cu cea din 2008, când s-a dorit o creştere salarială în sectorul învăţământ, de 50%.
La începutul lunii decembrie, chestiunea îngheţării salariilor este readusă în discuţie de preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, potrivit căruia în şedinţă de Guvern ar urma să fie aprobat un proiect de Ordonanţă prin care salariile bugetarilor vor fi îngheţate anul viitor, la nivelul lunii decembrie.
Ministrul Finanţelor declară, însă, pentru AGERPRES, că majorarea salariilor de bază ale bugetarilor se va aplica şi anul viitor la fel ca şi majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie 2019, iar voucherele de vacanţă se vor da pentru toţi bugetarii la fel ca în 2018. "Chestia cu îngheţatul salariilor nu este nici corectă, nici reală", subliniază Teodorovici.
* Idei precum pachetele de servicii de sănătate diferenţiate şi limitarea permiselor de muncă tulbură din nou apele
O altă declaraţie a şefului de la Finanţe care nu a trecut neobservată în acest an este cea referitoare la pachetele de servicii de sănătate diferenţiate în condiţiile în care sunt 17 milioane de beneficiari şi peste 5 milioane de plătitori.
"Sunt multe schimbări care pe zona de Sănătate trebuie să se întâmple. Că vorbim de tipul de asigurare. Plătim, ştiţi foarte bine, cu toţii, indiferent de venit, mai mult sau mai puţin, dar tipul de servicii pe care le primim în schimb este acelaşi. Că vorbim de zona de asigurare medicală, acolo unde avem structuri care pe de o parte eliberează acele asigurări, abonamente medicale, dar şi prestează serviciu medical. Ceea ce trebuie să se oprească. Acest lucru nu este posibil. Nu este corect faţă de dumneavoastră, în primul rând, faţă de dumneavoastră ca şi contribuabil, faţă de români. Se face un calcul normal, logic, eficient şi legal. Nu pot să înţeleg că avem 7-8 miliarde de euro pe an pe Casa de Sănătate, nu pot să înţeleg cum banii se duc în continuare, am dat exemplul diabetului, pe un tip de activităţi rudimentare, care nu aduc nimic în plus unui copil, sau unui părinte, să fie un copil injectat de 8 ori pe zi, iar un părinte să stea cu grija dacă îi doarme copilul şi nu ştie dacă se mai trezeşte, 3-4 copii mor......În funcţie de cât plăteşti CASS să ai mai multe variante: un prim tachet de bază, ai un alt venit la care îţi creşte CASS-ul şi implicit contribuţia mai mare atunci ai un al doilea pachet cu alt tip de servicii. Acesta este sistemul, cred, logic", a declarat Eugen Teodorovici în luna septembrie a acestui an.
Ulterior, ministrul şi-a nuanţat declaraţiile arătând că fiecărui cetăţean trebuie să-i fie respectat dreptul constituţional de a-i fi ocrotită sănătatea, iar un sistem de servicii funcţional trebuie să se bazeze pe principiile echităţii, universalităţii şi solidarităţii. Teodorovici a subliniat, totodată, că afirmaţia sa privind pachetele de servicii medicale a avut în vedere posibilitatea ca fiecare asigurat să-şi poată adăuga servicii medicale suplimentare.
Cartel ALFA a solicitat, însă, demisia imediată a ministrului arătând totodată că declaraţiile şi iniţiativele acestuia sunt contrare obiectivelor de a promova politici care să aducă bunăstare cetăţenilor şi să elimine discrepanţele uriaşe din societate.
Într-un moment în care tot românul se pregătea pentru perioada Sărbătorilor de iarnă, ministrul Finanţelor lansează ideea limitării permiselor de muncă la cinci ani. Declaraţia catalogată imediat anti-europeană vine cu numai câteva zile înainte de Ziua Naţională a României.
"Eu am ridicat problema asta şi la nivelul colegilor mei, miniştri de Finanţe din Europa, şi am spus, poate sună aşa mai restrictivă, mai nu ştiu, de altă factură, (...) dar asta este, trebuie să învăţăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, cu atât o zonă devine mai bogată, dar, undeva, lucrurile se rup. Interesul Uniunii Europene, dacă suntem cu adevărat lideri, vorbesc de toţi liderii europeni, la nivel european, trebuie să fie acea coeziune, cu adevărat coeziune politică socială. Nu încarci şi întăreşti partea de Vest şi laşi restul de Europă prin fel de fel de condiţii, o laşi în afară. Deci, limitarea dreptului de a lucra. În ce sens că iar o să văd ştiri că Teodorovici vrea să reformeze Europa. Permisul de muncă să fie acelaşi ca şi timp în toate statele. Nu mai ai voie după primul permis să îţi reînnoieşti dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Că aşa dacă stă în Germania şi tot primeşte drept de muncă, păi nu o să se întoarcă cel din Germania care lucrează în veci în Croaţia, România, adică ţările de unde, poate, forţa de muncă a plecat. Deci, trebuie să fie o astfel de măsură discutată. Maxim 5 ani şi, după 5 ani, la revedere, te duci în altă ţară şi îţi cauţi loc de muncă", a susţinut Teodorovici într-o dezbatere la Parlament în 27 noiembrie.
Declaraţiile ministrului Finanţelor au atras critici din partea sindicatelor, reprezentanţii Blocului Naţional Sindical catalogând drept anti-europeană propunerea lui Teodorovici, venită cu puţin timp înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România.
Totodată, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat că dreptul de a munci în interiorul Uniunii Europene este câştigat de toţi românii, iar problema deficitului de forţă de muncă în România, o problemă reală, nu se rezolvă prin limitarea unui drept câştigat prin obţinerea calităţii de membru al UE.
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, la rîndul său, că în orice ară normală un ministru care face astfel de declaraţii şi nu are acoperire politică a doua zi pleacă.
Ulterior, într-o postare pe pagina de Facebook, şeful de la Finanţe a precizat că România se confruntă cu o criză acută de forţă de muncă, iar o eventuală funcţie de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă ca principal scop sprijinul financiar pentru acţiuni de încurajare a întoarcerii forţei de muncă în ţările de origine.
În context, Eugen Teodorovici a făcut apel la calm şi la consens politic.
* Despre amnistie şi la Finanţe
În toamna acestui an, Eugen Teodorovici anunţă că nu a renunţat la amnistia fiscală, numai că aceasta nu va fi efectiv o amnistie fiscală, ci un cadru prin intermediul căruia vor fi oferite şi beneficii celor care s-au conformat voluntar.
"S-a discutat foarte mult de acea amnistie. Are acelaşi obiectiv: de a relansa în economia din România companiile mari, în principal pe cele de stat, să spunem, care astăzi sunt ţinute mai mult sau mai puţin pe linie de... Nu renunţ la niciun lucru care va fi bun pentru această economie, să ştiţi! Dar nu este o amnistie fiscală. Am spus: este, poate, un cadru care să ofere tuturor categoriilor din economie anumite măsuri, că vorbim de firmele private sau de stat cu datorii la stat, că vorbim de firmele care şi-au achitat la timp, în 2017, datoriile şi acum să creăm un mecanism care la anul viitor poate să le faciliteze, să spunem, plata faţă de stat nu în momentul în care... adică să-şi poată rula banii o anumită perioadă, şi ceva celor care s-au conformat voluntar. Şi pe persoană fizică la fel. Avem un istoric de cinci ani de zile în care ANAF-ul a emis la contribuabil decizia de impunere. Şi atunci ca obligaţie a ANAF până la final de octombrie fac o centralizare pe fiecare contribuabil, iar dacă plata se va realiza până la final de an curent vor primi practic o reducere substanţială din acea sumă", a explicat Eugen Teodorovici.
El a subliniat că statul s-a dovedit a fi o structură ce luptă împotriva oamenilor de afaceri iar acest lucru trebuie să înceteze şi statul ar trebui să urmărească recuperarea unor prejudicii şi nu neapărat închiderea unor companii sau trimiterea în închisoare.
Întrebat dacă susţine proiectul de lege pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care a primit raport favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, Teodorovici a răspuns: "Susţin orice fel măsură europeană. Numai în România, din păcate, statul s-a dovedit a fi în ultimii ani o structură care luptă împotriva oamenilor de afaceri şi acest lucru trebuie să încet
Propunerea nu se bucură însă de susţinerea companiilor mici şi mijlocii. În vară, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, Florin Jianu, afirma că doar doi din zece întreprinzători susţin amnistia fiscală, cu toate că peste 44% ar avea un interes personal în declararea voluntară a veniturilor nefiscalizate.
* Ministrul Finanţelor pledează pentru o reformă a aparatului bugetar
În luna noiembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că peste 4.000 de posturi din administraţie vor dispărea, implicit funcţii de conducere, iar MFP este "cel care dă primul acest exemplu", întrucât cele mai multe posturi vor dispărea din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
"Ne dorim cu toţii o administraţie şi centrală şi locală eficientă. Asta înseamnă ce? Să ai oameni nu foarte mulţi, exact cât trebuie, mai bine plătiţi sunt deja, legea există şi să fim mai eficienţi. Repet, cât trebuie. Nu unul munceşte şi trei pe lângă el stau. Vor fi discuţii bilaterale când facem bugetul pe 2019, discutăm cu fiecare minister în parte. Discutăm cu cele mai mari zone pe unde se cheltuie banii publici, Transporturi, Sănătate, mă refer la Case în special, dar şi alte zone din economie, alte ministere, care au şi foarte companii în subordine. Economia, Energia, sunt multe, foarte multe companii pe care, dacă le luam la mână şi discutăm despre fiecare în parte, ce rol are şi dacă se justifică prezenţa ei astăzi în România, o să vedeţi că nu găsim niciun argument pro ci doar împotrivă (...) În toate ministerele, din păcate, ani şi ani de zile s-au încărcat aceste structuri şi cred că e momentul să spunem stop şi nu doar stop ci în sens invers, reluăm procesul", a explicat şeful de la Finanţe în octombrie.
* FMI avertizează că majorarea salariilor şi modificările la pensii au implicaţii negative asupra sustenabilităţii fiscale
Pe final de an, o misiune a Fondului Monetar Internaţional vine la Bucureşti pentru o discuţie cu autorităţile despre execuţia bugetului pe 2018, perspectivele macroeconomice, planurile bugetului pentru anul 2019 şi progresul privind reformele structurale. Experţii instituţiei financiare internaţionale avertizează că majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung.
În pofida mai multor ani de creştere economică puternică, deficitul bugetar a avut evoluţie ascendentă, nu una descendentă, aşa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absenţa unor măsuri suplimentare, notează FMI.
"În acelaşi timp, structura cheltuielilor publice se îndreaptă din ce în ce mai mult către elemente rigide în detrimentul investiţiilor publice. Bugetul pe anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană (UE) şi să menţină datoria publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată. În acest sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli şi achiziţia centralizată - sunt binevenite. Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung", a declarat Jaewoo Lee, şeful misiunii pentru România şi Bulgaria.
Experţii internaţionali au pledat, totodată, pentru continuarea luptei împotriva corupţiei, deoarece reducerea corupţiei contribuie la creşterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor şi la dezvoltarea competitivităţii.
AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
