x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

49 de ani fără Kennedy: Ce puteţi face pentru America?

1
Autor: sanziana stancu 22 Noi 2012 - 11:16
49 de ani fără Kennedy: Ce puteţi face pentru America? JENNIFER LAW/AFP
Vezi galeria foto


În 22 noiembrie 1963, întreaga lume devenea martora unui asasinat celebru. Abia împlinise o mie de zile de când devenise preşedintele Statelor Unite ale Americii, când John Fitzgerald Kennedy – JFK – îşi scria ultima pagină a istoriei sale. Gloanţele unui asasin îl ciuruiau în maşina prezidenţială, unde murea în braţele frumoasei sale soţii, Jacqueline Kennedy, la Dallas, în Texas, în timp ce se deplasa în coloana prezidenţială. JFK era cel mai tânăr preşedinte pe care îl avusese America până atunci şi avea să devină, în acea zi, şi cel mai tânăr preşedinte care fusese asasinat.

Născut într-o familie cu rădăcini irlandeze, cu nouă copii, între care cinci fete şi patru băieţi, JFK era cel de-al doilea născut. Venise pe lume în Brookline, Massachusetts, la 29 mai 1917. Numele său a fost ales după cel al bunicului matern, John Francis Fitzgerald Kennedy, tatăl mamei sale, Rose, care fusese primarul Bostonului, foarte simpatizat de locuitorii oraşului, care obişnuiau să-l alinte, spunându-i “Honey Fitz”.

A absolvit Universitatea Harvard în 1940 şi a intrat apoi în Marina americană. În 1943, când vasul său a fost scufundat de un distrugător japonez, în ciuda rănilor pe care le suferise, DSK a reuşit să se salveze şi să îi scape şi pe alţii din apele periculoase.

După război a intrat în Congres, în rândurile democraţilor, de unde avansează în Senat, în 1953. În acelaşi an, la 12 septembrie, “cel mai râvnit burlac din America”, aşa cum era considerat, Kennedy se căsătoreşte cu Jacqueline Bouvier. În 1956, în timp ce era în recuperare după o operaţie la coloană, scrie “Profiles in Courage” şi câştigă Premiul Pulitzer. În 1956, Kennedy este aproape de a câştiga nominalizarea democraţilor la vicepreşedinţia Americii, iar după patru ani o câştigă pe cea pentru funcţia supremă în stat, cea de preşedinte. Milioane de oameni au urmărit atunci dezbaterile televizate între Kennedy şi adversarul său republican Richard Nixon. Scorul a fost foarte strâns, iar Kennedy a câştigat alegerile şi a devenit primul preşedinte american romano-catolic.

În discursul său inaugural, JFK a rostit un îndemn către naţiune care a rămas celebru: “Nu vă întrebaţi ce poate face America pentru voi, întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru America!”... JFK dorea mai mult decât orice altceva să îi redea Americii strălucirea, să o facă să funcţioneze din nou şi să fie liderul lumii. Avea planuri atât de amănunţite în acest scop, ce nu se concentrau numai asupra economiei. Viziunea sa despre America cuprindea şi calitatea vieţii  omului de rând, planurile sale extinzându-se până la cultura naţională şi la rolul central al artelor în viaţa unei societăţi aşa cum o visa el. Primele sale acţiuni în acest scop au fost legate de schimbarea legislaţiei privind drepturile civile, pentru ca America să-şi reia misiunea de ţară dedicată respectării drepturilor omului. A extins şi a pus acest ideal şi în slujba altor ţări, inclusiv din Europa, dar s-a lovit de încăpăţânarea comunistă. A primit un duş rece după tentativa unor cubanezi în exil de a răsturna regimul lui Fidel Castro, încercare soldată cu eşec chiar de la început, după ce fusese învestit ca preşedinte. Eşecul le-a dat apă la moară sovieticilor, care şi-au reluat campania agresivă împotriva Berlinului de Vest, campanie pe care JFK a încercat să o contracareze. A reuşit doar în parte, pentru că Zidul Berlinului se ridicase, dar, o dată cu aceste încercări, sovieticii au slăbit presiunile cel puţin asupra Europei Centrale. În timpul mandatului său, Kennedy a militat neîncetat pentru interzicerea armelor nucleare, în timp ce fosta URSS căuta să îşi extindă influenţa peste Ocean, în ţări comuniste, în special în Cuba, unde viza să instaleze cât mai multe rachete nucleare. Când tentativa a fost descoperită, în 1962, ruşii au dat înapoi şi şi-au retras rachetele. S-a evitat astfel ceea ce putea să declanşeze un război nuclear. Potrivit unei biografii oficiale a preşedintelui american făcută de Casa Albă, Administraţia Kennedy a fost de departe percepută ca fiind “începutul speranţelor privind drepturi egale pentru toţi americanii şi pentru pace în lume”.

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de