Printre distincţiile ce i-au fost acordate de-a lungul carierei se numără Leul de bronz la Festivalul Internaţional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul "Năpasta" şi Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" in grad de cavaler. Directorul Teatrului Odeon, Dorina Lazăr a implinit ieri 67 de ani.
"Am avut un an bun, ii mulţumesc lui Dumnezeu pentru că teatrul pe care il conduc a mers foarte bine. Acum este o perioadă in viaţa mea in care teatrul contează foarte mult. De asemenea, sunt mulţumită şi pe plan personal.
Nu ştiu dacă personajele pe care le-am interpretat de-a lungul timpului semănau cu omul Dorina Lazăr, dar cred că ceva din tine găseşti in fiecare rol. Imi place in egală măsură şi teatrul, şi filmul. Mi-e foarte dor să fac film. Cred că rolurile negative sunt mai suculente, mai ofertante şi mai bogate, dar eu am jucat ce mi s-a dat. Nu am cerut niciodată să joc ceva anume. Am fost ca fata mare la bal care se lasă intotdeauna invitată. Mi s-a intămplat o singură dată să visez la un rol şi el a rămas doar un vis, dar nu vreau să vorbesc despre asta. Cred că imi supraestimam posibilităţile.
Au fost două momente decisive, de schimbare de macaz in cariera mea. Primul, cănd eram studentă şi trebuia să aleg in a mai fi actriţă sau a renunţa la teatru, iar al doilea, matură fiind, cănd am participat la concursul pentru postul de director al teatrului. Am fost tentată să renunţ la cariera mea. A fost un timp cănd eram actriţă la Teatrul Regional şi nu prea jucam. Am vrut să mă las de teatru şi să mă fac stewardesă. Regizorul Dinu Cernescu a avut un rol hotărător in viaţa mea atunci. Mai am mult inainte şi nu pot să mă uit in urmă. Ar trebui să fac un bilanţ şi nu vreau să mă găndesc la ziua bilanţului. Dacă nu aş fi fost actriţă, mi-ar fi plăcut să fiu educatoare. Imi plac copiii mici şi chiar ştiu să mă joc cu ei.
Regret că nu am ştiut să-mi gestionez mai bine cariera. Imi pare rău că nu mi-am notat multe lucruri. Dumnezeu mi-a permis să trăiesc destul şi mi s-au intămplat foarte multe lucruri. O carte despre viaţa mea ar fi nişte adnotări. Sunt o femeie norocoasă, foarte perseverentă, muncitoare, iert multe, dar nu uit nimic.
Detest să-mi petrec ziua de naştere. Dacă ar fi după mine şi nu aş fi avut treabă, nu m-aş fi dus la teatru ieri. Multă lume se simte obligată să vină şi să-mi ureze «La mulţi ani!». Privesc cu oarecare circumspecţie această manifestare zămbitoare. Sunt un om obişnuit, nu ţin minte zilele de naştere ale oamenilor sau culoarea ochilor. Mi se pare important să respecţi omul, nu neapărat să-i spui «La mulţi ani!» de ziua lui de naştere.
Imi doresc sănătate, să fie pace şi să izbutim să facem tot ce ne-am pus in cap la teatru".
Expectativă
"Nu am cerut niciodată să joc ceva anume. Am fost ca fata mare la bal care se lasă intotdeauna invitată"
Dorina Lazăr, director al Teatrului Odeon