Maestrul Florin Zamfirescu împlineşte mîine 59 de ani. “Confesiunile” sale la moment aniversar...
Maestrul Florin Zamfirescu împlineşte mîine 59 de ani. “Confesiunile” sale la moment aniversar...
“Am noroc că ziua mea cade sîmbătă, aşa că sper să nu plouă, pentru că o să fac un grătar cu familia; am 20 de invitaţi. În plus, aştept să devin bunic pentru a doua oară. Fiica mea Ştefana trebuie sa nască în cîteva zile şi aş fi foarte fericit dacă fericitul eveniment ar avea loc chiar de ziua mea.
Florin Zamfirescu e un băiat foarte bun, se enervează repede şi îi trece la fel de repede, nu suportă să aibă duşmani, se împacă cu toţi cît se poate de repede şi este cam nerăbdător. Ce mă deranjează cel mai mult la el este că a început să îmbătrînească. Pasiunea mea pentru actorie vine din ultimul secol al mileniului trecut cînd mi-a fost inoculată de mama mea. De cînd mă ştiu, nu am visat decît să fiu actor, iar la 6 ani am luat primul premiu de recitator. De atunci nu m-am desprins de scenă. Eu pot să susţin în faţa tuturor că această meserie se face cu pasiune maximă, care nu te lasă să mai ai alte hobby-uri.
Nu mă tentează regia. Fac regie. Acum, în paralel cu telenovela «Inimă de ţigan», lucrez cu studenţii mei la două piese, numite «Cum vă place» şi «Visul unei nopţi de vară». De asemenea, sînt în repetiţie cu «Trei surori». Da. Sînt un actor docil sub bagheta regizorului. Pentru mine este foarte important regizorul, şi socotesc că orice actor trebuie să se subordoneze regizorului cu care lucrează, iar dacă nu poate să facă asta, mai bine nu lucrează cu el.
Scenografia a modernizat arta interpretativă. Cu alte cuvinte, arta actorului a fost făcută să evolueze prin arta plastică, lucru care se va întîmpla în continuare, urmare a evoluţiei lumii în care trăim. Evoluează limbajul, costumul, relaţiile interumane, şi teatrul o dată cu ele, pentru că este o oglindă a vremii sale. Deci, cînd vedem spectacole care nu ne plac, nu teatrul este în derivă, ci viaţa. Dramaturgii mei preferaţi... Sînt mai mulţi, dar dintre cei mari pot să îi numesc pe Anton Cehov şi pe William Shakespeare, iar dintre români îmi plac Alexandru Kiriţescu şi Vlad Zografi.
Nu spun asta pentru că îmi este soţie în viaţa reală, dar cea mai bună parteneră de scenă şi film pe care am avut-o pînă acum este Cătălina Mustaţă. Ba s-ar putea ca din această cauză să îmi fie soţie.
Privind în urmă, nu mă felicit pentru nimic, dar îmi fac mustrări pentru mult timp pierdut, pentru anumite opţiuni greşite.
Am două perioade de istorie în care mi-ar fi plăcut să trăiesc. Anii 300, era noastră, datorită lui Plotin, un neoplatonician care mă fascinează, sau anii 1600, prerenascentişti, cînd exista Pico della Mirandola.
Florin Zamfirescu îi urează lui Florin Zamfirescu de ziua sa să fie sănătos şi să îşi păstreze intactă capacitatea de a iubi.”
Împlinire
“Nu spun asta pentru că îmi este soţie în viaţa reală, dar cea mai bună parteneră de scenă şi de film pe care am avut-o pînă acum este Cătălina Mustaţă. Ba s-ar putea ca din această cauză să îmi fie soţie”
Florin Zamfirescu, actor