Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De ziua ei, coregrafa Roxana Colceag mărturiseşte că o să muncească ca in oricare altă zi din an, o să se bucure de telefoanele prietenilor, colegilor şi studenţilor, o să primească multe flori şi, nu in ultimul rănd, o să petreacă.
Ii urăm: "La muţi ani!".
"Graţia este limbajul sufletului"
De ziua ei, coregrafa Roxana Colceag mărturiseşte că o să muncească ca in oricare altă zi din an, o să se bucure de telefoanele prietenilor, colegilor şi studenţilor, o să primească multe flori şi, nu in ultimul rănd, o să petreacă.
Ii urăm: "La muţi ani!".
"Mi se pune adesea intrebarea: «Cum simte o balerină trecerea anilor?». Trecerea anilor o resimte orice om, cu atăt mai mult un artist, care a avut ca principal mijloc de expresie corpul. Dar chiar dacă mişcarea este mai lentă şi mai obosită, graţia rămăne. Graţia nu imbătrăneşte, graţia este limbajul sufletului, şi atăta timp căt sufletul este tănăr, graţia ţine pasul cu el. Procesul ireversibil al imbătrănirii devine un handicap, dar depinde numai de voinţă şi de disponibilitatea fizică a unui dansator să suplinească lipsa vitalităţii gestului, cu expresia artistică generată de alte forme ale expresiei corporale. Există cazuri celebre de dansatori care şi-au continuat cariera mult după pragul natural al vărstei. In ceea ce mă priveşte, am optat să-mi continuu cariera in pedagogie şi coregrafie. Mă regăsesc cu aceeaşi pasiune in aceste două direcţii complementare ale artei dansului şi teatrului. Sunt profesoară la UNATC şi predau expresie corporală şi iniţierea in coregrafie viitorilor actori, păpuşari şi regizori.
Experienţa de coregraf mi-a adus o implinire a perspectivei pe care o aveam despre dans, din unghiul dansatorului. Atunci cănd eşti pe scenă, trebuie să dai dovadă de o mobilizare totală, să-ţi concentrezi efortul şi găndurile pentru un singur scop: acela de a fi cel mai bun in spectacol, şi astfel să convingi şi să emoţionezi publicul. Cănd cobori in sală ca şi coregraf, universul tău se lărgeşte; suportul muncii tale trebuie să vină dintr-o multiplă pregătire, nu numai gestuală, dar şi conceptuală şi, in ultimă instanţă, culturală. Trebuie să inlocuieşti perspectiva egocentrică cu cea altruistă. Trebuie să nu te mai ingrijeşti de tine, ci de ceilalţi. Acest tip de experienţă este, cred, singura care poate suplini şi prelungi experienţa inefabilă a aplauzelor care ţi se dedică după interpretarea unui rol. Creativitatea parţială de care trebuie să dai dovadă cănd lucrezi un rol ca şi dansator este inlocuită de o formă de creativitate complexă, care trebuie să ţină cont de toate compartimentele pe care le presupune realizarea unui spectacol.
Consider că cea mai mare realizare este fetiţa mea, Ioana, un copil excepţional din toate punctele de vedere. De altfel, puţinul timp liber al meu şi al soţului meu este dedicat fetiţei noastre. Ne preocupă educaţia ei, ne găndim cum să rămănem cei mai buni prieteni ai ei şi muncim pentru ea. Sperăm ca ea să trăiască mai bine decăt noi şi să fie cel puţin la fel de fericită că şi noi in viaţă."
