Astăzi e ziua ta... Ştefan Radof

A publicat numeroase schiţe, eseuri şi articole de specialitate şi atitudine civică. Este autorul a mai multor scenarii de film şi TV, membru al UNITER şi al Uniunii Scriitorilor din România. Actorul şi poetul Ştefan Radof împlineşte astăzi 74 de ani.

"Am încercat foarte multe şi am reuşit destul de puţine. Nu sunt mulţumit de tot ceea ce am realizat, dar dacă atâta a vrut Dumnezeu este bine. Ceea ce regret foarte tare este că nu mai joc «Titanic Vals». Mi s-a spus că sunt prea bătrân pentru «Spirache» şi atunci nu o să insist... deşi puteau să aştepte un moment aniversar să renunţe la mine. Mai am în repertoriu «Nemuritorul», un one man show pe care îl joc mai rar pentru că este un specatcol mai pretenţios. Mai am «Platonov», după Cehov în regia lui Vlad Massaci, un regizor foarte interesant. În perspectivă mai am o carte de proză. Anul acesta am scos un volum de poeme care se numeşte «Balade doamnelor, balade», şi sper să se vândă. Este făcut la Cartea Românească împreună cu un disc. Mai am în pregătire un volum de proză şi un volum cu culegeri din articolele mele din ziar. Sunt interviuri legate şi de profesie şi de viaţa civică. Am făcut politică în perioada romantică a libertăţii noastre şi m-am simţit foarte confortabil, ca unul dintre combatanţii noii democraţii alături de personalităţi uriaşe: Coposu, Paleologu, Manolescu, Doinaş. În ceea ce priveşte activitatea mea didactică mă mândresc cu două generaţii de actori: una care îl are în frunte pe Liviu Lucaci şi alta care o are în frunte pe Dana Dumitrescu. Am să parafrazez o vorbă a fostului meu profesor Costache Antoniu, pe care o spun studenţilor mei. «Nu e totul să ajungi vedetă, ci totul este să ajungi artist». Vedetele mor, artiştii continuă să existe toată viaţa.
Sunt încântat că am reprezentat România la nişte festivaluri împreună cu regretatul meu prieten şi coleg Ştefan Iordache. Nişte spectacole care au rămas de referinţă – «Hamlet» şi «Viziuni flamande». În film am avut bucuria de a lucra cu Lucian Pintilie, la «Balanţa» sau la «Stejarul». L-am întruchipat pe Maniu, în «Oglinda» lui Nicolaescu. Să joci rolul lui Maniu e o şansă unică. Îmi doresc normalitate şi să vă dea voie să vă exprimaţi în totalitate. Noi, cei mai bătrâni să fim mai cuminţi ca să vă lăsăm pe voi să zburdaţi. Din punctul meu de vedere perspectivele nu pot fi decât luminoase... Dacă ar fi să închid ochii, i-aş închide liniştit pentru că voi aţi scăpat de ceea ce a fost mai greu: vecinul şi prietenul nostru de la Răsărit. Generaţia noastră privea înainte cu mânie şi înapoi cu nostalgie, iar voi o să priviţi înapoi cu mânie şi înainte cu speranţă.
Vă urez «La mulţi ani!» şi să vă bucuraţi de o Românie adevărată. Să înţelegeţi sentimentul naţional prin propria voastră existenţă."