“România trebuie să fie o ţară puternică"
Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Jurnalul naţional îi urează “La mulţi ani!”.
Perseverenţa îl face să meargă mai departe, oricât de greu i-ar fi. “Perseverenţa. Perseverenţa de a duce până la capăt proiectele şi ideile în care cred. Şi aici aş menţiona în primul rând ideea că România trebuie să fie o ţară puternică, o ţară influentă, nu o ţărişoară oarecare. Şi a doua idee, în care nu voi înceta să cred, este aceea că liberalismul este ideologia care reprezintă calea spre progres, spre evoluţie, spre emancipare, spre democraţie, spre stat de drept.” Aşteaptă cu nerăbdare “ziua în care România va deveni a şaptea putere a Europei.”.
La aniversare ne-a mărturisit care sunt cele mai frumoase amintiri din viaţa sa? “Prima amintire la care mă gândesc este din copilărie: ziua în care, cu ocazia aniversării mele de 9 ani, am primit de la mama primul meu ceas. A fost un moment de uriasa bucurie, care mi-a rămas întipărit în minte până în ziua de astăzi. Dar, probabil, pentru public, următoarele două amintiri sunt mai relevante: sfârşitul anului 2004 când Partidul Naţional Liberal a revenit la guvernare, era a doua oară după căderea comunismului, dar de data aceasta având rolul de vioara I în Guvern şi având un Prim-ministru liberal. Am avut onoarea să conduc acest Guvern, care a însemnat, după o perioadă de peste 65 de ani, revenirea liberalilor în fruntea ţării. Al doilea moment important politic sau al treilea în şirul de amintiri, este, fără îndoială, aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007. Aceasta reprezintă al doilea element de securitate politică, aş spune de factură strategică pentru România, după aderarea la NATO şi cred că în felul acesta a fost întregit fundamentul de securitate pe care România şi-a clădit din acel moment politicile interne şi externe şi reprezintă pentru mine momentul de incununare a eforturilor mandatului meu de prim-ministru.”
Crede că au fost şi dezamăgiri. Cele mai mari dezamăgiri trăite de România în ultimii ani:”Războiul distructiv instituţional, păgubos si pentru societate este cel care reprezintă dezamăgirea majoră pe care am trăit-o în aceşti ultimi ani. Şi rezultatul este cel pe care îl vedem astăzi: o societate divizată în loc unui popor adunat în jurul unui mare proiect naţional, un proiect de ţară, aşa cum îmi place să spun.”
Publicul spune des că “politica este o curvă”. Asta îi dă un anume sentiment. “Mă deranjează că, din cauza clasei politice de la noi, aşa este percepută politica. Dar politica poate fi şi altceva, atunci când ştii să construieşti, să laşi ceva durabil în urma ta. Din păcate, în România se vede prea puţin acest lucru şi, sigur că oamenii o percep într-un fel care este mai degrabă dezonorant, când de fapt politica ar trebui să plece de la altruismul unora dintre concetăţenii noştri care îşi doresc să facă bine pentru semenii lor şi pentru societate.”
Are şi un personaj istoric care îi place, îl inspiră. “Personajul istoric pe care îl admir cel mai mult este, fără îndoială, Winston Churchill pentru multele lui calităţi, dar mai cu seamă pentru perseverenţa de care a dat dovadă, pentru umorul pe care îl etala foarte des, pentru clarviziunea pe care a avut-o în domeniul politicii Marii Britanii în confruntarea majoră cu puterile Axei şi apoi în perioada postbelică. Nu în ultimul rând aş vrea să menţionez patriotismul lui fără limite.”
Iar “Cel mai frumos moment pe care l-am trăit în ultimul an este, fără îndoială, venirea pe lume a celui mai tânăr membru al familiei, al treilea băiat, de care mă bucur in adâncul sufletului. De asemenea, satisfacţia de altă natură, pe care mi-a dat-o băiatul cel mare, de a fi promovat bacalaureatul şi de a fi intrat la facultate, reprezintă o bucurie la fel de mare pentru un părinte.”