Azi e ziua ta: Marcel Iureş

"Teatrul e un trunchi atat de puternic"
Avand semnul constelatiei Leu, caci s-a nascut la 2 august, actorul Marcel Iures este un om puternic, la figurat vorbind. Nu stiu daca el crede sau nu in zodiac, dar are una dintre marile insusiri ale Leului – spiritul libertatii. Domina, fara sa impuna dominatia sa, intr-o "savana" culturala si sociala.

Marcel Iures, acest leu-artist, e astazi la aniversare. E pe crestetul celei de-a doua tinereti; implineste 61 de ani. Trunchiul vietii sale artistice mi se pare puternic, plin de seva, si din el oricand pot rasari vlastare care sa devina ramuri groase si tari. Gandurile lui exprimate au greutate.

Intr-o recenta discutie despre teatru, pe care am avut-o cu el, vorbea despre "omul care risca", ca "atunci cand risti totul iti iese". Facea referire la oamenii "dornici, cinstiti care iubesc teatrul", care se implica, astfel nascandu-se "caldura teatrului" pe care o emana scena, peretii, fotoliile…

"In general, teatrul romanesc nu a tinut cont nici de bine, nici de rau. El a absorbit tot ce este bun, indiferent de politica facuta in Romania, indiferent de cati investitori, strategici sau nestrategici, au fost. El se dezvolta pentru ca are o baza, face in curand 200 de ani de istorie, ceea ce nu e o gluma. Mai gasesti in Romania o asemenea forta?"

Pe scena sau in spatele acesteia, in sala de spectacole sau in hol, Marcel Iures simte cum pulseaza viata teatrului. El sustine cu fermitate ca astazi teatrul este viu si nu poate fi altfel atat timp cat exista o institutie care se cheama "Liviu Ciulei", gandind la tot ce a lasat acest mare creator, unic in felul lui. E miscat ca "cineva, undeva, isi aduce aminte de cel mai mare traitor in zona teatrului, filmului, arhitecturii si animarii teatrale", comemorandu-l.

"Acum avem privilegiul, si inca nu ne dam seama, sa putem manca, sa putem bea, sa putem vorbi si sa ne imbratisam cu Radu Beligan. E minunat! In lumea asta sunt multe chestii normale, desi noua ni se par minuni. Noi sarim putin de pe sina asta a normalitatii, uimindu-ne peste masura", spunea Marcel Iures.

Artistul afirma ca scara valorilor nu e rasturnata, dupa cum spun multi: "Sunt unii care neaga valorile si vor sa ne convinga ca sunt rasturnate. Sunt unii indivizi mascati, care creeaza opinie. Nici nu cred ca va mai tine mult acest tip de proletarizare, de manelizare, televizare, teletampire. In acest sens, ei sunt peste masura de inventivi. Nu mi-e teama, nu duc grija culturii si a teatrului, mai cu seama, pentru ca e un trunchi atat de puternic! Sigur, sunt niste goluri, statul nu pare sa aiba niste galeti cu apa ca sa ude copacul acesta, dar am trecut prin lucruri mai grele. Multi sunt ingrijorati de scoala romaneasca de teatru, e adevarat, dar ea ia cumva fata celor care sustin scoala de teatru. Seamana cu cei care sunt profesori astazi, cum semana cu cei care erau profesorii mei, de exemplu: Cotescu, Petrica Vasilescu, Amza, Marin Moraru, Olga Tudorache, Dem Radulescu… Dumnezeule, vorbim de niste giganti. Fiecare cu norocul lui. Ma refer acum la studenti, daca asta a fost steaua lor, sa prinda zona asta! Eu nu cred ca trebuie sa ne facem griji. Sigur, se amesteca niste genuri, partea educationala e putin precara, ne ducem asa in zona simpla, programatica, schematica. Istoria noastra e pe un tip de relatie de jos in sus si nu e invers. Teatrul romanesc a fost facut chiar de jos, cu actori mai buni, mai rai. Regizorii s-au nascut, s-au impus, chiar asa fara mari dramaturgi, fara mari teoreticieni, fara mari sustinatori si investitori. Suntem la teatru, facem bucurie omului, facem si umbra pamantului si se pare ca nu degeaba. Mergem inainte, vom vedea. E timp inainte!"
La multi ani, Marcel Iures