De ce pică Paștele la date diferite în fiecare an?

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce Crăciunul are mereu aceeași dată – 25 decembrie – iar Paștele nu, ei bine... nu ești singurul. În fiecare an, sărbătoarea Învierii cade în altă duminică. Uneori e la început de aprilie, alteori abia pe la sfârșitul lunii. Așa că hai să deslușim împreună „secretul din spatele datei Paștelui”.

1. Ce stabilește data Paștelui?

Pe scurt: astronomia + tradiția bisericească.

Conform regulilor stabilite la Sinodul de la Niceea (anul 325), Paștele se sărbătorește în prima duminică de după prima Lună Plină care urmează echinocțiului de primăvară (21 martie).

Așadar, Paștele va fi mereu într-o duminică, dar data variază în funcție de momentul în care apare Luna Plină.

2. Cum funcționează acest calcul?

Să luăm un exemplu:

• Echinocțiul de primăvară = 21 martie

• Prima Lună Plină după această dată = 5 aprilie

  Citește pe Antena3.ro

  

  Sociolog: Rațiunea, la PSD, înseamnă să îndemne oamenii să voteze cu Simion pentru că PSD are o șansă de guvern cu AUR

• Prima duminică după 5 aprilie = 6 aprilie

În acel an, Paștele ar fi pe 6 aprilie.

Dar cum Luna Plină nu apare în aceeași zi în fiecare an, nici Paștele nu are o dată fixă.

3. Diferența dintre Paștele ortodox și cel catolic

Paștele catolic și cel ortodox urmează același principiu, dar au calendare diferite:

• Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian pentru calcul (mai vechi, cu 13 zile decalaj)

• Biserica Catolică folosește calendarul gregorian (cel oficial folosit azi în toată lumea)

Din acest motiv, Paștele ortodox cade de obicei cu 1 până la 5 săptămâni mai târziu decât cel catolic.

În unele dăți – cum este în 2025 – cele două sărbători coincid.

4. Care sunt limitele? Cât de devreme sau târziu poate pica Paștele?

Pentru Paștele ortodox:

• Cea mai devreme dată: 4 aprilie

• Cea mai târzie dată: 8 mai

Totul depinde de ciclul lunar și data echinocțiului.

5. Ce e cu Paștele „blajinilor”?

Paștele Blajinilor sau Paștele Morților se serbează, în tradiția ortodoxă românească, în prima luni după Duminica Tomii (adică la 8 zile după Paște). Este o sărbătoare a pomenirii celor dragi plecați dintre noi – o extensie a bucuriei Învierii spre sufletele lor.