Marti 22 aprilie 2008

Ziua Planetei Pămînt, este a 44-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 4 zile, este ziua 113 a anului, au mai rămas 253 de zile

Ziua Planetei Pămînt, este a 44-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 4 zile, este ziua 113 a anului, au mai rămas 253 de zile

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Soarele răsare la 6:20, apune la 20:09

Luna răsare la 22:42, apune la 6:44

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie

Lună nouă 5 mai

Primul pătrar (Luna în creştere) 12 mai

Lună plină 20 mai

Taur (21 aprilie – 21 mai)

Proverbul zilei: “A fi nedrept ca funia în traistă”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Prăznuit astăzi, Cuviosul Teodor Sicheotul s-a născut în satul Sicheot, de lîngă Ancira. La vîrsta de 14 ani s-a retras într-o peşteră de munte, lîngă Biserica Sfîntului Gheorghe, unde a petrecut mulţi ani în post şi rugăciune. Avea 18 ani cînd, auzind de el,

Teodosie, episcopul cetăţii Anastasiopolei, s-a dus şi l-a sfinţit preot. Găsind un tovăraş de călătorie, Sfîntul a mers la Ierusalim, cercetînd Sfintele Locuri. Întorcîndu-se în patria sa, Cuviosul Teodor Sicheotul a întemeiat o mănăstire închinată Sfîntului Gheorghe. După moartea episcopului Timotei, Sfîntul Teodor a fost ales episcop.

Calendar creştin-ortodox

Sfîntul Ierarh Teodor al Anastasiopolei; Sfîntul Apostol Natanael (Denie)

Calendar romano-catolic

Sfinţii Soter şi Caius, mucenici; Sfîntul Leonida, mucenic

Calendar greco-catolic

Marţea Mare; Cuviosul Teodor Sicheotul; Denia Mirelui

Calendar de post

21 L  Sfîntul Sfinţit Mucenic Ianuarie episcopul; Sfintele Muceniţe Alexandra împărăteasa şi Filipia

22 M Cuviosul Teodor Sicheotul, episcopul; Sfîntul Apostol Natanail

23 M = Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă

24 J Denia celor 12 Evanghelii; = Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava, Mitropoliţii Transilvaniei; Sfîntul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sfîntul Pasicrat şi Valentin; Cuvioasa Elisabeta

25 V Denia Prohodului Domnului; Sfîntul Apostol şi Evanghelist Marcu; Sfîntul Macedonie, Patriarhul Constantinopolului (Zi aliturgică)

(Post negru)

26 S  Sfîntul Sfinţit Mucenic Vasile, Episcopul Amasiei; Sfînta Glafira şi Cuvioasa Iusta

S-a întîmplat azi

În România

1867 – Promulgarea primei Legi monetare a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptă ca unitate monetară naţională “leul” (egal cu 100 de bani), precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism (aur şi argint);

1928 – Legea pentru regimul general al cultelor, care garantează libertate şi protecţie pentru toate cultele;

1977 – Inaugurarea complexului comercial “Bucur-Obor” din Capitală, construit pe o suprafaţă de peste 42.000 de metri pătraţi, fiind unul dintre cele mai mari magazine din Bucureşti şi din ţară.

1986 – A murit scriitorul Mircea Eliade (n. 1907).

În lume

1915 – Armata germană foloseşte pentru prima dată, ca armă chimică, gazul asfixiant în bătălia de la Ypres;

1993 – Inaugurarea oficială, la Washington, a Muzeului Memorial al Holocaustului, dedicat de americani memoriei victimelor fanatismului nazist.

Născuţi la 22 aprilie

1927 – Pascal Bentoiu, muzician;

1937 – Jack Nicholson, actor;

1953 – Irinel Popescu, medic chirurg, realizatorul primului transplant hepatic din România.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Spiritele oamenilor care îşi părăsesc trupurile noaptea se numesc strigoi vii. Cauzele pentru care unii oameni devin strigoi sunt variate: copiii născuţi cu coadă (o vertebră în plus), cu tichie pe cap, dintr-o legătură incestuoasă, al treilea copil din flori născut de aceeaşi femeie etc. Activitatea cea mai intensă a strigoilor vii este în Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie). Atunci îşi părăsesc în somn, fără ştirea lor, corpul, ies din casă pe horn sau pe uşă, se rostogolesc de trei ori pentru a se întrupa într-un animal, încalecă pe meliţe, butoaie, cozi de mătură pentru a merge în locuri numai de ei ştiute, unde se întîlnesc cu strigoii morţi. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de meliţă, se rănesc pînă iese învingător unul din ei. Acela le va deveni conducător un an.

Se bocesc unii pe alţii, îşi vindecă pe loc rănile, se întrupează din nou în animale şi pornesc împăcaţi spre case. În Moldova, noaptea se numea Păzitul Usturoiului şi se celebra ca un revelion. În ajunul Sîngiorzului, la Mînecătoare (noaptea de 22/23 aprilie) îşi părăsesc din nou trupurile pentru a merge să fure mana holdelor, laptele vitelor, să strice taurii, să lege sau să ia puterea băr-baţilor etc. În cele două nopţi, oamenii se ungeau cu mujdei, ascundeau meliţele, întorceau vasele cu gura în jos, îi strigau
pe nume pe cei care presupuneau ei că sunt strigoi, aprindeau focuri, păzeau cu atenţie vitele şi păşunile şi altele. (Profesor Ion Ghinoiu)